Gheorghe Hogea - Deputatul tau

cabinet1

Program de audienţă

Audienţa cu publicul are loc în fiecare sâmbată între orele 09 - 13 la cabinetul parlamentar din Caransebeş,

str. Mihai Viteazu nr. 1

europaralmentare

Colegiul 2 - Colegiul tău

colegiultausmall

Programul PD-L

programscurt

votat

Utilizatori

header-sample

Gheorghe Hogea - Deputatul tau

PDF

Imprimare

Email

Scris de Gugulanul
Joi, 11 Martie 2010 08:46
Caransebeş - nr. 22, martie 2010 Transparenţă totală la AJF Rep: Domnule Ristache, de ce aţi candidat la acesta funcţie? Ristache: Eu sunt un mare iubitor al sportului şi întodeauna am fost aproape de competiţiile sportive pe care le-am susţinut atât cât am avut posibilitatea, încă de când fiul meu activa la secţia de fotbal a CSŞ Caransebeş, fapt care s-a întâmplat cu ceva ani în urmă. Am candidat pentru că, pe de o parte sunt legat de sport în general, iar pe de alta pentru că sunt legat de fotbal în special, iar în acest sens un exemplu elocvent este participarea mea o bună perioadă de timp la susţinerea financiară a echipei de fotbal CSM Reşiţa. În altă ordine de idei am observat că în fotbalul judeţean nu se mai face nimic şi discutând pe acestă temă cu numeroşi prieteni şi cunoscuţi din acest domeniu de activitate, foarte mulţi m-au încurajat să candidez, iar unul dintre argumentele principale a celor care doreau schimbarea a fost citez “esti singurul care poate să-l învingă pe Cocoş”. Citeşte mai mult... Comentează
Ultima actualizare în Joi, 11 Martie 2010 09:38

PDF

Imprimare

Email

Scris de Gugulanul
Vineri, 19 Februarie 2010 11:22
Caransebeş - nr. 21, februarie 2010 Participarea preşedintelui României, Traian Băsescu, la reuniunea informală a şefilor de stat şi de guvern din statele membre UE Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat joi, 11 februarie a.c., la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European dedicată examinării situaţiei economice din statele membre şi abordării la nivel înalt a temei viitoarei strategii europene privind creşterea şi ocuparea forţei de muncă, respectiv a Strategiei UE 2020. Agenda discuţiilor a mai cuprins acţiunea UE pentru combaterea efectelor încălzirii globale şi sprijinul statelor membre destinat gestionării consecinţelor cutremurului recent din Haiti. În cadrul discuţiilor, liderii europeni au acordat cea mai mare importanţă subiectului viitoarei Strategii UE 2020, care presupune identificarea modalităţilor de acţiune adecvate pentru asigurarea competitivităţii economiei europene în condiţiile asumării lecţiilor actualei crize economice, dar şi a imperativelor de comportament politic responsabil, precum limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Şeful statului a insistat asupra faptului că Strategia UE 2020 trebuie să ia în considerare distincţiile de dezvoltare economică şi socială dintre statele membre şi concluziile care pot fi desprinse în contextul actualei crize economice globale. Preşedintele Băsescu a arătat că România priveşte viitoarea strategie europeană ca pe un cadru de coordonare a politicilor economice ale statelor membre şi de orientare a fondurilor comune în sensul nevoilor de creştere a competitivităţii economice în interiorul şi exteriorul Uniunii Europene. Pentru România, rămâne prioritară finanţarea corespunzătoare a politicii de coeziune şi a politicii agricole comune, şeful statului reiterând prioritatea pe care executivul o acordă dezvoltării infrastructurii de transport şi energetice, inclusiv a proiectelor de interconectare transfrontalieră, diversificării accesului la resurse, în primul rând energetice, dezvoltării industriei agroalimentare şi turismului. În acest context, preşedintele României a subliniat importanţa dezvoltării integrate a spaţiului dunărean, cu valorificarea potenţialului de transport al căii Dunăre-Main-Rin, care face legătura dintre Marea Neagră şi Marea Nordului, şi a avansării în punerea în aplicare a proiectului Nabucco, ca parte a procesului de creare a pieţei europene de energie. Preşedintele Traian Băsescu s-a referit, de asemenea, la necesitatea simplificării accesului la fondurile comune, mai ales în condiţii economice severe. Totodată, şeful statului a salutat decizia Consiliului de a modica actualul cadru de reglementare privind accesul la fondurile structurale şi a insistat pe nevoia, resimţită de statele cu resurse limitate, precum România, a operării unei deschideri şi mai ample în această direcţie. În mod special, preşedintele Băsescu s-a referit la dificultăţile pe care autorităţile guvernamentale de la Bucureşti le întâmpină în cadrul proiectelor mari de infrastructură cu obţinerea proprietăţii asupra terenurilor pe care tranzitează cursul rutelor de transport. Preşedintele României a arătat că asigurarea creşterii sustenabile a economiei europene depinde de existenţa unui mediu de afaceri competitiv, în condiţiile de ocupare cât mai ridicată a forţei de muncă. Referindu-se la experienţa României, şeful statului a subliniat necesitatea existenţei resurselor de capital pentru investiţii, a competenţelor profesionale adecvate pentru economia eco-eficientă care se construieşte şi a accesului la tehnologia modernă. În acest context, preşedintele Băsescu a salutat rezultatele demersului de reglementare la nivel european a sectorului financiar şi a arătat că procesul trebuie să continue pentru a se micşora riscul repetării în viitor a unor crize de proporţiile celei actuale. De asemenea, a relevat importanţa pe care România o acordă Spaţiului European de Cercetare, inclusiv ca instrument de facilitare a accesului statelor membre la cercetare şi dezvoltări tehnologice. În legătură cu politicile de stimulare a ocupării, şeful statului a reiterat necesitatea coordonării statelor membre pentru eliminarea barierelor naţionale din calea circulaţiei forţei de muncă. De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a precizat că aşezarea economiei europene pe un fundament de sustenabilitate face necesară consolidarea responsabilităţii fiscal-bugetare a statelor membre, relevând în acest context importanţa menţinerii disciplinei presupuse de Pactul de Stabilitate şi Creştere. Cel de-al doilea subiect al agendei liderilor europeni s-a referit la problematica schimbărilor climatice. Preşedintele Traian Băsescu a ţinut să reitereze angajamentul României în cadrul poziţiei deja agreate a UE în contextul negocierilor pentru încheierea unui acord global post-Kyoto. România susţine ţinta de reducere a noxelor cu 20% până în 2020 şi mobilizarea unei contribuţii comune pentru finanţarea imediată (2010-2012) şi pe termen lung (post-2012) a eforturilor ţărilor în curs de dezvoltare. În ceea ce priveşte relaţiile externe, membrii Consiliului European au avut un schimb de opinii asupra eforturilor de reconstrucţie în Haiti şi implicarea UE în pregătirea conferinţei internaţionale pentru această ţară. Citeşte mai mult... Comentarii (1)
Ultima actualizare în Sâmbătă, 20 Februarie 2010 09:55

PDF

Imprimare

Email

Scris de Gugulanul
Joi, 11 Februarie 2010 16:58
Caransebeş - nr. 19, februarie 2010 Priorităţi PDL Preşedintele PDL, Emil Boc, a declarat, sâmbătă, că votul românilor pentru unicameralism şi reducerea numărului de parlamentari reprezintă prioritatea zero pentru PDL, partid care speră să găsească deschidere la PSD şi PNL pentru modificarea Constituţiei în acest sens. Preşedintele PDL, Emil Boc, a declarat, sâmbătă, că votul românilor pentru unicameralism şi reducerea numărului de parlamentari reprezintă prioritatea zero pentru PDL. "Votul românilor nu se discută, se aplică", a spus Boc. Boc a mai spus că, PDL are ca obiectiv îndeplinirea voinţei românilor privind modernizarea statului. El a spus că alte priorităţi sunt Legea reformei sistemului de pensii şi Legea responsabilităţii fiscale, ambele fiind necesar de adoptat în sesiunea legislativă care începe luni. Boc a menţionat ca prioritate Legea educaţiei naţionale, adoptată prin proces parlamentar plecând de la proiectul Miclea. Premierul a menţionat şi continuarea Programului Prima Casă. El s-a referit şi la Statutul Minorităţilor, despre care a spus că va reintra în discuţia Parlamentului după întreruperea dezbaterilor în 2007. Boc a menţionat că PDL rămâne un partener credibil de guvernare pentru UDMR, Independenţi şi Minorităţi şi că se va cere organizaţiilor judeţene ale democrat-liberalilor să găsească modalităţi de colaborare cu PNŢCD, partid care a susţinut PDL la alegeri. Citeşte mai mult... Comentează
Ultima actualizare în Vineri, 12 Februarie 2010 13:25

PDF

Imprimare

Email

Scris de Gugulanul
Vineri, 12 Februarie 2010 14:32
Caransebeş - nr. 20, februarie 2010 Scut anti - rachetă Joi, 4 februarie a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de preşedintele României, Traian Băsescu. La finalul şedinţei, şeful statului a susţinut o declaraţie de presă. Vă oferim integral textul declaraţiei: ,,Anunţ opinia publică din România cu privire la invitaţia făcută de către Preşedintele Statelor Unite ale Americii, domnul Barack Obama, privind participarea ţării noastre la dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă. Mesajul Preşedintelui american a fost adus la Bucureşti de către doamna Ellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor, care se află în România în fruntea unei echipe de experţi americani şi cu care am avut o întrevedere în prima parte a zilei. Dezvoltarea gradual-adaptivă a sistemului de apărare antirachetă în Europa, cu stabilirea unor componente şi în România, este în deplin acord cu deciziile adoptate la Summit-ul NATO de la Bucureşti, dar şi la cel de la Kehl, prin care au fost reiterate principiile privind indivizibilitatea securităţii şi solidarităţii aliate. Pe teritoriul României vor fi amplasaţi interceptori tereştri, ca parte componentă a sistemului antirachetă. Calendarul convenit cu partea americană vizează operaţionalizarea facilităţilor de pe teritoriul ţării noastre începând cu anul 2015. Subiectul apărării antirachetă este unul de maximă actualitate pe agenda aliaţilor NATO. Statele aliate sunt din ce în ce mai conştiente de proliferarea programelor balistice - şi vă sunt cunoscute numele ţărilor despre care se vorbeşte şi se fac analize. Ca atare, sistemul vine să răspundă acestei noi categorii de ameninţări. Aici aş face o paranteza: vechea amplasare a sistemului nu acoperea teritoriul României decât într-o mică parte a zonei de vest, noua amplasare garantează acoperirea integrală a teritoriului României pentru eventuale lovituri cu rachete balistice sau cu rachete cu rază medie de acţiune. Noul sistem nu este îndreptat împotriva Rusiei. Acest lucru doresc să îl subliniez, în mod categoric, nu este găzduit pe teritoriul României un sistem care să fie îndreptat împotriva Rusiei, ci împotriva altor ameninţări. În acelaşi timp, România a apreciat transparenţa de care au dat dovadă SUA în ceea ce priveşte promovarea noului proiect de apărare antirachetă. Şi vă aduceţi aminte că Preşedintele Barack Obama a făcut precizări încă din luna septembrie, anul trecut, că vizează o regândire a sistemului de apărare antirachetă care să se constituie într-un sistem de protecţie a ţărilor din Sud-Estul Europei. În şedinţa de astăzi, CSAŢ a aprobat propunerea părţii americane privind participarea României la sistemul antirachetă. Pe teritoriul naţional vor fi amplasate capabilităţi terestre de interceptare, ca elemente componente ale sistemului. Pentru materializarea deciziei, în perioada imediat următoare, vor fi iniţiate negocieri bilaterale pentru încheierea acordurilor necesare, urmând ca acestea să fie ratificate de către Parlamentul României. Repet, Parlamentul României va fi cel care va aproba acordurile care vor fi negociate în perioada următoare. Decizia pe care am luat-o astăzi este extrem de importantă în consolidarea parteneriatului cu Statele Unite, dar cel mai important lucru pe care l-am făcut astăzi la capătul unei perioade îndelungate de discuţii cu partenerul american, este acela că această decizie şi operaţionalizarea sistemelor cresc foarte mult nivelul de securitate al României. Este cel mai mare câştig pe care îl avem. România nu era protejată împotriva unor eventuale lovituri cu rachete balistice. Îmi permit să spun că este şi un succes al României, nu numai în relaţia bilaterală, dar şi ca partener de încredere pentru statele membre NATO şi pentru statele membre ale Uniunii Europene. Dacă discutăm de parteneriatul strategic româno-american, trebuie să subliniez faptul că acesta este un element în plus care arată încrederea reciprocă între România şi Statele Unite, între Statele Unite şi România, încredere care, iată, nu s-a manifestat numai în Irak şi Afganistan, acum vine să prefigureze nişte sisteme care vor ţine legate cele două ţări foarte multe zeci de ani de acum înainte. Decizia adoptată de CSAT care, repet, trebuie să fie aprobată de Parlamentul României atunci când Acordul cu partenerii americani va fi finalizat, s-a adoptat în baza articolului 118, alineatul 5 din Constituţia României, în baza Legii 291 din 2007, Legea privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, de asemenea, hotărârea CSAT este în acord cu Legea siguranţei naţionale, Legea 51 din 1991, şi Legea apărării naţionale a României, numărul 45 din 1994”. Citeşte mai mult... Comentează
Ultima actualizare în Vineri, 12 Februarie 2010 15:05

PDF

Imprimare

Email

Scris de Gugulanul
Marţi, 02 Februarie 2010 15:40
Caransebeş - nr. 18, ianuarie - februarie 2010 Propunere de schimbare Vicepreşedintele Partidului Democrat - Liberal (PD-L), Sorin Frunzăverde, cel care a făcut propunerea de schimbare a numelui acestei formaţiuni politice în Partidul Popular, este de părere că în noua denumire nu trebuie să se regăsească cuvântul "liberal". Partidul Democrat a devenit membru cu drepturi depline al Partidului Popular European, în noiembrie 2006. "Partidul Democrat a fost recunoscut drept un partid modern, de centru dreapta. Prin urmare, nu înţeleg de ce în denumirea acestui partid trebuie să se regăsească şi cuvântul liberal. Între doctrina creştin-democrată, pe care noi, democraţii, ne-am asumat-o, şi cea liberală sunt diferenţe majore", a declarat Sorin Frunzăverde. Sorin Frunzăverde susţine că, pentru o reprezentare mai solidă a teritoriului, principalul for de decizie ar trebui să fie Colegiul Director, din care să facă parte şi preşedinţii filialelor din teritoriu. În opinia liderului democrat-liberal, Colegiul Director ar trebui să se întâlnească o dată pe lună, pentru a lua decizii politice pe termen mediu şi scurt. Citeşte mai mult... Comentează

Mai multe articole..

<< Început < Anterior 1 2 3 4 5 6 7 8 Următor > Sfârşit >>

Pagina 5 din 8

Imnul Naţional al României

Powered by Gugulanul

JoomlaWatch Stats 1.2.9 by Matej Koval