.jpg)
Share
Mister Wong
Digg
Del.icio.us
Slashdot
Furl
Yahoo
Technorati
Newsvine
Googlize this
Blinklist
Facebook
Wikio
Export PDF
Imprimare
E-mail
Caransebeş - nr. 21, februarie 2010
Participarea preşedintelui României, Traian Băsescu, la reuniunea
informală a şefilor de stat şi de guvern din statele membre UE
Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat joi, 11 februarie a.c., la Bruxelles, la reuniunea informală a Consiliului European dedicată examinării situaţiei economice din statele membre şi abordării la nivel înalt a temei viitoarei strategii europene privind creşterea şi ocuparea forţei de muncă, respectiv a Strategiei UE 2020. Agenda discuţiilor a mai cuprins acţiunea UE pentru combaterea efectelor încălzirii globale şi sprijinul statelor membre destinat gestionării consecinţelor cutremurului recent din Haiti. În cadrul discuţiilor, liderii europeni au acordat cea mai mare importanţă subiectului viitoarei Strategii UE 2020, care presupune identificarea modalităţilor de acţiune adecvate pentru asigurarea competitivităţii economiei europene în condiţiile asumării lecţiilor actualei crize economice, dar şi a imperativelor de comportament politic responsabil, precum limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Şeful statului a insistat asupra faptului că Strategia UE 2020 trebuie să ia în considerare distincţiile de dezvoltare economică şi socială dintre statele membre şi concluziile care pot fi desprinse în contextul actualei crize economice globale. Preşedintele Băsescu a arătat că România priveşte viitoarea strategie europeană ca pe un cadru de coordonare a politicilor economice ale statelor membre şi de orientare a fondurilor comune în sensul nevoilor de creştere a competitivităţii economice în interiorul şi exteriorul Uniunii Europene. Pentru România, rămâne prioritară finanţarea corespunzătoare a politicii de coeziune şi a politicii agricole comune, şeful statului reiterând prioritatea pe care executivul o acordă dezvoltării infrastructurii de transport şi energetice, inclusiv a proiectelor de interconectare transfrontalieră, diversificării accesului la resurse, în primul rând energetice, dezvoltării industriei agroalimentare şi turismului. În acest context, preşedintele României a subliniat importanţa dezvoltării integrate a spaţiului dunărean, cu valorificarea potenţialului de transport al căii Dunăre-Main-Rin, care face legătura dintre Marea Neagră şi Marea Nordului, şi a avansării în punerea în aplicare a proiectului Nabucco, ca parte a procesului de creare a pieţei europene de energie. Preşedintele Traian Băsescu s-a referit, de asemenea, la necesitatea simplificării accesului la fondurile comune, mai ales în condiţii economice severe. Totodată, şeful statului a salutat decizia Consiliului de a modica actualul cadru de reglementare privind accesul la fondurile structurale şi a insistat pe nevoia, resimţită de statele cu resurse limitate, precum România, a operării unei deschideri şi mai ample în această direcţie. În mod special, preşedintele Băsescu s-a referit la dificultăţile pe care autorităţile guvernamentale de la Bucureşti le întâmpină în cadrul proiectelor mari de infrastructură cu obţinerea proprietăţii asupra terenurilor pe care tranzitează cursul rutelor de transport. Preşedintele României a arătat că asigurarea creşterii sustenabile a economiei europene depinde de existenţa unui mediu de afaceri competitiv, în condiţiile de ocupare cât mai ridicată a forţei de muncă. Referindu-se la experienţa României, şeful statului a subliniat necesitatea existenţei resurselor de capital pentru investiţii, a competenţelor profesionale adecvate pentru economia eco-eficientă care se construieşte şi a accesului la tehnologia modernă. În acest context, preşedintele Băsescu a salutat rezultatele demersului de reglementare la nivel european a sectorului financiar şi a arătat că procesul trebuie să continue pentru a se micşora riscul repetării în viitor a unor crize de proporţiile celei actuale. De asemenea, a relevat importanţa pe care România o acordă Spaţiului European de Cercetare, inclusiv ca instrument de facilitare a accesului statelor membre la cercetare şi dezvoltări tehnologice. În legătură cu politicile de stimulare a ocupării, şeful statului a reiterat necesitatea coordonării statelor membre pentru eliminarea barierelor naţionale din calea circulaţiei forţei de muncă. De asemenea, preşedintele Traian Băsescu a precizat că aşezarea economiei europene pe un fundament de sustenabilitate face necesară consolidarea responsabilităţii fiscal-bugetare a statelor membre, relevând în acest context importanţa menţinerii disciplinei presupuse de Pactul de Stabilitate şi Creştere.
Cel de-al doilea subiect al agendei liderilor europeni s-a referit la problematica schimbărilor climatice. Preşedintele Traian Băsescu a ţinut să reitereze angajamentul României în cadrul poziţiei deja agreate a UE în contextul negocierilor pentru încheierea unui acord global post-Kyoto. România susţine ţinta de reducere a noxelor cu 20% până în 2020 şi mobilizarea unei contribuţii comune pentru finanţarea imediată (2010-2012) şi pe termen lung (post-2012) a eforturilor ţărilor în curs de dezvoltare. În ceea ce priveşte relaţiile externe, membrii Consiliului European au avut un schimb de opinii asupra eforturilor de reconstrucţie în Haiti şi implicarea UE în pregătirea conferinţei internaţionale pentru această ţară.
Cel de-al doilea subiect al agendei liderilor europeni s-a referit la problematica schimbărilor climatice. Preşedintele Traian Băsescu a ţinut să reitereze angajamentul României în cadrul poziţiei deja agreate a UE în contextul negocierilor pentru încheierea unui acord global post-Kyoto. România susţine ţinta de reducere a noxelor cu 20% până în 2020 şi mobilizarea unei contribuţii comune pentru finanţarea imediată (2010-2012) şi pe termen lung (post-2012) a eforturilor ţărilor în curs de dezvoltare. În ceea ce priveşte relaţiile externe, membrii Consiliului European au avut un schimb de opinii asupra eforturilor de reconstrucţie în Haiti şi implicarea UE în pregătirea conferinţei internaţionale pentru această ţară.
Petiţii soluţionate în 2009
În cursul semestrului II al anului 2009 , la Compartimentul Protocol Relaţii Mass-Media şi Petiţii, au fost trimise spre studiu şi soluţionare un număr de 111 petiţii, adresate conducerii Consiliului Judeţean Caraş-Severin de către persoane fizice. Conţinutul acestora a fost analizat şi trimis spre studiu şi soluţionare personalului de specialitate din cadrul Consiliului Judeţean. Referatele de soluţionare au fost întocmite în conformitate cu prevederile legale, iar răspunsurile către petiţionari au fost trimise cu respectarea termenelor de redactare. Un număr de 3 petiţii au fost anonime, petiţionarii nedeclarându-şi datele de identificare şi potrivit prevederilor legale au fost clasate. Un număr de 18 petiţii nu au putut fi soluţionate de către direcţiile subordonate Consiliului Judeţean şi au fost repartizate spre competenţa autorităţilor locale. De asemenea, au fost înregistrate 4 solicitări în scris pentru audienţă la preşedintele Consiliului judeţean care s-au soluţionat. Direcţia Juridică şi de Administrare Publică Locală a primit spre soluţionare 12 petiţii. Marea parte a acestor petiţii au fost redirijate spre alte instituţii care au avut competenţă materială în soluţionare, petiţionarii solicitând drepturi financiare, atribuiri de locuinţe sociale, locuri de muncă. Compartimentul de Administrare Drumuri şi Licitaţii din cadrul Direcţiei de administrare a Domeniului Public şi Privat a Consiliului judeţean a primit spre soluţionare un număr de 10 petiţii în care se solicita în general, repararea unor tronsoane din drumurile comunale şi judeţene sau respectarea normelor privind excavarea balastului din albiile râurilor unde s-a periclitat structura de rezistenţă a podurilor. De asemenea, petiţiile au solicitat şi interzicerea circulaţiei de tonaj greu cu lemne pe unele drumuri şi străzi comunale. Un număr de alte 9 petiţii au fost trimise spre soluţionare Direcţiei Protecţie Socială din cadrul Consiliului Judeţean. Din conţinutul acestora au reieşit problemele pe care le au cetăţenii privind stabilirea acordării gradului de handicap. Acestea au fost dirijate spre soluţionare Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap. De asemenea,au fost primite petiţii prin care se solicitau ajutoare de orice natură: financiară sau materială. În toate cazurile Direcţia de Monitorizare Protecţie Socială a dovedit solicitudine în rezolvarea cazurilor, luându-se legătura cu instituţiile care aveau competenţă de soluţionare. În ce priveşte audienţele, în semestrul II al anului 2009, la Compartimentul Protocol, Relaţii Mass-Media şi Petiţii au fost înregistrate 3.200 de astfel de solicitări, în soluţionarea cărora a fost implicată conducerea Consiliului Judeţean. În mare parte acestea s-au referit la diverse probleme ale cetăţenilor. Tuturor audienţelor le-a fost acordată atenţia cuvenită iar soluţiile date au fost în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Drum nou la an nou
Unul dintre obiectivele prioritare pentru realizare în anul 2010 pe care şi le-a propus Consiliul Judeţean Caraş-Severin este reabilitarea drumului DJ 582 Văliug - Slatina Timiş. Valoarea acestui proiect este 121.137.662,01 lei şi are ca scop îmbunătăţirea gradului de accesibilitate a teritoriului judeţului Caraş-Severin şi creşterea competitivităţii lui ca locaţie pentru afaceri. De asemenea, proiectul urmăreşte valorificarea şi dezvoltarea potenţialului turistic al zonei Muntelui Semenic. Totodată reabilitarea drumului respectiv joacă un rol important în creşterea rolului turismului în dezvoltarea economică a regiunii de Vest. Lungimea pe care vor fi executate lucrări de reabilitare este de 36,8 km. Lucrările vor cuprinde reabilitări dar şi o serie de elemente de construcţie noi care au ca scop îmbunătăţirea traficului dar şi mărirea gradului de rezistenţă la intemperii. Între acestea se vor găsi 8 podeţe tubulare noi cu diametrul de 1000 de mm la care se adaugă încă 125 astfel de treceri în sistem tubular având aceleaşi dimensiuni. Cele 66 de podeţe existente deja vor fi şi ele decolmatate şi reamenajate. La acestea se vor adăuga şi 7 podeţe noi de data acesta prevăzute cu dale,şi alte 96 de podeţe tubulare cu diametrul de 500 de mm destinate intrărilor în curţile oamenilor. Proiectul mai cuprinde 600 de indicatoare de semnalizare rutieră şi 16.790 de metri de parapet metalic de tip greu şi 15.690 de metri de parapet foarte greu. La ora actuală proiectul a parcurs faza de licitaţie şi se află în aşteptarea soluţionării contestaţiilor depuse. Şedinţe de Consiliu convocate după bunul plac
În luna ianuarie 2010 Consiliul Local Caransebes nu a fost convocat pentru sedinţa ordinară lunară care, de regulă, se desfăşoară în ultima săptămână a lunii. Ulterior însă, primarul a emis dispoziţia de convocare a Consiliului Local pentru şedinţa ordinară a lunii februarie care a avut loc la data de 4 februarie a.c. Ca atare, potrivit calendarului de lucru al Consiliului Local Caransebeş, următoarea sedinţă ordinară ar trebui să fie convocată la sfârşitul lunii martie a.c., deoarece într-o lună calendaristică nu pot fi convocate mai multe şedinţe ordinare. Executivul are totusi posibilitatea convocării Consiliului în sedinţe extraordinare, ori de câte ori este necesar, însă numai dacă se justifică adoptarea unor măsuri urgente care nu suferă amânare. Nu este pentru prima dată când în administraţia locală a municipiului Caransebeş se întâmplă acest lucru, o situaţie similară petrecându-se în luna august 2009 când, de asemenea, nu a fost convocat Consiliul Local în sedinţă ordinară. De menţionat că, la sedinţele extraordinare, nu este obligatorie prezenţa şi în general ele sunt convocate de către primar de pe o zi pe alta, astfel încât o parte dintre consilieri nu au posibilitatea să participe la aceste şedinţe. Realitatea însă este că hotărârile se pot adopta cu mai mare uşurinţă prin voturile consilierilor majoritari şi totodată este o încercare voalată de a economisi din fondul de salarii, având în vedere că şedintele extraordinare nu sunt indemnizate. Aşa stând lucrurile, dacă primarul doreste să reducă în acest mod indemnizaţia aleşilor locali, consilierul Matei Armaş intenţionează să propună Consiliului Local Caransebeş adoptarea unei hotărâri prin care pentru o perioada de 3 luni, consilierii să renunţe la indemnizatia de sedinţă. În acest timp, Consiliul Local va fi convocat în sedinţă ordinară lunară, potrivit precizărilor Legii administraţiei publice locale, iar executivul local va trebui să lucreze planificat şi nu după ureche, prin şedinţe extraordinare, atunci când apar anumite urgenţe administrative. Modificări la comerţul stradal
Consiliul Local Caransebeş reunit în şedinţă la începutul lunii februarie a.c. a aprobat modificarea HCL nr. 288 din 30.10.2008 privind desfăşurarea de activităţi comerciale în zone publice. Aleşii locali au aprobat completarea articolului 3 din cadrul Hotărârii respective cu aliniatul 6 care are următorul cuprins: ,, expunerea în dreptul punctelor de lucru a unor produse comercializate de agentul economic, cu condiţia utilizării unor sisteme pentru expunere corespunzătoare. Străzile pe care se va putea realiza expunerea produselor în dreptul punctelor de lucru, precum şi suprafaţa maximă de teren care va fi închiriată, vor fi stabilite prin dispoziţia primarului municipiului Caransebeş, astfel încât circulaţia pietonală să nu fie afectată”. De asemenea, articolul 4 al aceleeaşi hotărâri va fi completat astfel: ” în cazurile prevăzute la articolul 2 şi articolul 3 aliniatele 2,3,4,6, utilizarea domeniului public sau privat al municipiului Caransebeş se va face doar după achitarea taxelor prevăzute de hotărârile Consiliului Local Caransebeş, adoptate anual pentru stabilirea impozitelor şi taxelor locale, zilnic sau pe bază de abonament pentru perioade mai mari de o zi”. Taxa pentru anul 2010 prevăzută de H.C.L. Caransebeş nr. 244 din 2009 pentru desfacerea de produse ce fac obiectul comerţului în standuri situate de-a lungul drumurilor publice, în parcări, în chioşcuri, tonete, rulote sau mese pliante este de 2,39 lei metrul pătrat pe zi. În ce priveşte articolul 5 al hotărârii acesta a fost completat astfel:„ comerţul şi publicitatea de preîntâmpinare în faţa magazinelor, cu excepţia cazurilor prevăzute la articolul 3 aliniatul 6, se face prin amplasarea , pe timpul programului de funcţionare, a unui suport cu dimensiunile de 0,5 m x 0,9 m pe care se aplică postere sau anunţuri comerciale,fără plată, cu condiţia de a nu afecta circulaţia pietonală. Drumuri mai rele ca niciodată
Drumurile din Caransebeş sunt pe zi ce trece tot mai impracticabile. Parcă niciodată nu au fost atât de stricate. E adevărat că mare parte dintre spărturi s-au efectuat pentru extinderea şi modernizarea reţelei de alimentare cu apă. Un proiect însă binevenit, aşteptat demult de caransebeşeni, (realizat de către Consiliul Judeţean Caraş-Severin)care s-au săturat de apa murdară si plină de reziduri care curgea la robinete datorită unei reţele extrem de învechite. Problema este însă că după introducerea de conducte noi, nimeni nu mai repară drumurile la loc. Sau în cel mai bun caz reparaţiile sunt făcute de mântuială iar şoselele municipiului arată ca după război.În plus anotimpul rece a contribuit din plin la înmulţirea numărului de gropi de pe şoselele municipiului. Cel mai mult de suferit de pe urma indiferenţei autorităţilor locale o au maşinile caransebeşenilor. Conducătorii oraşului nu-şi fac probleme din această cauză pentru că pe ei nu-i „doare” la buzunare. Ei au în dotare automobilele instituţiilor, care se exploatează şi le repară tot pe banii contribuabililor. Consiliul Local Caransebeş a emis anul trecut o hotărâre care prevede refacerea trotuarelor după efectuarea unor lucrări pentru introducerea subterană a diferitelor reţele de utilităţi sau comunicare de către beneficiarul acestora. Hotărârea este însă valabilă doar pentru trotuare şi prevede refacerea acestora cu dale. Pentru şosele nu există deocamdată o hotărâre de acest fel. Capcane pe stradă Tribunalului
Strada Tribunalului din Caransebeş a devenit o stradă periculoasă pentru pietonii care tranzitează zonă. Strada este una foarte circulată atât pietonal cât şi din punct de vedere al traficului auto. Iar din acestă cauză pericolul producerii unui accident este şi mai mare. Motivul, chiar la intrearea în curtea unde funcţionează Cantina Primăriei Caransebeş pe trotuarul de la intrare s-a format o groapă cât toate zilele. Cineva a încercat să o acopere cu un capac metallic dar acesta s-a dovedit prea mic pentru dimensiunile ,,craterului”. Aşa stând lucrurile gropanul e mai uşor de ocolit decât de sărit iar pentru aceasta pietonul este nevoit să iasă pe carosabil. Cum circulaţia rutieră este foarte intensă pe această stradă cuprinsă în E 70, o clipă de neatenţie este suficientă pentru a se produce un accident. Circumstanţele sunt favorabile având în vedere că în apropiere se află clădirea internatului pentru elevi al Grupului Şcolar Forestier dar şi cădirea în care funcţionează Grupul Şcolar Auto. Nu înţelegem de ce administraţia locală nu a luat nicio măsură până acum pentru a acoperi groapa mai ales că se află la intrarea unei locaţii care îi aparţine. Casa de Cultură se extinde
Ultima şedinţă a Consiliului Local Caransebeş a adus în faţa aleşilor locali un proiect de hotărâre care prevede crearea unei căi de acces şi extinderea Casei de Cultură “George Suru”. Hotărârea adoptată de Consiliul Local Caransebeş stabileşte practic câteva ,, manevre” cu terenuri din vecinătatea imobilului cultural pentru a crea o cale de acces şi din strada Tribunalului. Ne întrebăm la ce foloseşte încă o cale de acces în Casa de Cultură, din moment ce sala de spectacole nu este funcţională de vreo de vreo 8 ani de zile. Actuala administraţie locală a tot făcut promisiuni că va elimina acest neajuns al municipiului Caransebeş, lipsa unei săli de spectacole adecvată. Au trecut de atunci un mandat şi jumătate iar lucrurile nu s-au schimbat cu nimic. Altfel spus administraţia caransebeşeană visează la extinderi la Casa de Cultură “ George Suru” sau transformarea Cinematografului “Tineretului” într-un Ateneu Cultural. Nu ar fi mai simplu şi mai practic să se repare actuala sală de spectacole a Casei de Cultură pentru a deveni funcţională, doar s-a judecat pentru proprietatea ei ani de zile cu o societate comercială. Ca de obicei ne dovedim buni la teorie, însă partea practică lasă mult de dorit, pentru că sală de spectacole nu există în oraş, cinematograful s-a închis, iar de Ateneu Cultural nici vorbă.
Premieră în Consiliul Local Caransebeş
După un an şi şase luni de administraţie liberală preşedinţia Consiliului Local Caransebeş a fost preluată de un consilier care aparţine unei alte formaţiuni politice decât cea care conduce oraşul. Este vorba de consilierul PSD Valentin Dascălu care la ultima reuniune a aleşilor locali a fost propus şi votat în funcţia de preşedinte de şedinţă pe o perioadă de 3 luni. De menţionat că şi consilierii liberali au votat în unanimitate această propunere a PSD-ului. Până acum nici nu putea fi vorba de aşa ceva, singurii care aveau acces la conducerea şedinţelor fiind consilierii liberali, care datorită majorităţii confortabile nu au acceptat niciodată un coleg de altă culoare politică. În acest fel, coaliţia PNL-PSD, formată la nivel naţional cu prilejul recentelor alegeri prezidenţiale este continuată de aceste formaţiuni politice şi la nivel local. Actuala administraţie locală şi-a asigurat astfel o majoritate care să întrunească două treimi din consilierii locali. Singurii care au rămas să facă opoziţie şi cât se poate să mai oprească din avântul tranzacţiilor imobiliare, pe care îl dovedeşte actuala administraţie locală, sunt consilierii PD-L. Reguli noi la „Autorizări şi Control Comercial”
Consiliul Local Caransebeş a aprobat în prima şedinţă din acest an un proiect de hotărâre propus de compartimentul „ Autorizări,Transport Local şi Control Comercial din cadrul Primăriei municipiului de pe Timiş şi Sebeş. Astfel potrivit articolului 1, agenţii economici ,indiferent de forma de proprietate şi organizare, persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale şi intreprinderile familiale îşi vor desfăşura activitatea pe raza municipiului Caransebeş, în baza autorizaţiei de funcţionare emisă şi eliberată de Primăria Caransebeş, la începutul activităţii pentru fiecare punct de lucru. În cazul în care activitatea se desfăşoară la sediu, se obţine autorizaţia de funcţionare şi pentru acesta. Autorizaţia de funcţionare se obţine pentru toate punctele de lucru, de către de către toţi agenţii economici care desfăşoară activitatea în Caransebeş şi au sediul în altă localitate. Pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare agentul economic trebuie să prezinte în xerocopii următoarele documente: 1) - certificat de înregistrare şi cod fiscal(CUI) de la Oficiul Registrului Comerţului. 2) - certificat constatator sau anexă la certificatul de înregistrare.3) - dovada spaţiului (extras Cf sau contract închiriere). 4) - actul constitutiv al firmei(statut) şi hotărâre judecătorească. 5) - acordul proprietarilor la clădiri colective.6) - contracte de furnizare servicii încheiate cu societăţile de colectare şi transport a gunoiului şi apă şi canalizare. 7) - alte acte prevăzute de lege pentru activităţi specifice. În cazul agenţilor economici care desfăşoară activităţi de prestări servicii auto( spălătorii auto, ateliere reparaţii auto,vulcanizări, depozite) vor prezenta şi următoarele documente: - autorizaţia de mediu, emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin, dovada deţinerii terenului necesar parcării autovehiculelor aflate în aşteptare, contractul încheiat pentru achitarea contravalorii utilizării terenurilor ce aparţin municipiului Caransebeş cu destinaţia acces auto în incinta punctului de lucru. Autorizaţia de funcţionare va fi vizată anual, în primele 3 luni, până la data de 31 martie, urmând ca începând cu 1 aprilie să fie percepută o taxă de penalizare de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere. Pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată, se datorează după acest termen majorări de întârziere. Majorările de întârziere se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate, inclusiv. Încălcarea prevederilor stipulate în această hotărâre se sancţionează cu amenzi cuprinse între 500 şi 2000 de lei.Corul “ Ioan Teodorovici” aniversat
Aniversarea a 13 ani de existenţă a constituit un prilej de bucurie pentru preoţii, coriştii şi credincioşii parohiei "Sf. Mare Mucenic Gheorghe", bucurie împărtăşită şi de Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian, prezent la această manifestare. Părintele paroh Dimitrie Negrei a evocat, la finalul Sfintei Liturghii, momentele importante şi realizările corului care poartă numele regretatul Pr. prof. Ioan Teodorovici şi instruit la ora actuală cu mare măiestrie de doamna prof. Maria Poneţchi. După cum bine se cunoaşte în zona Banatului, corurile bisericeşti constituie o tradiţie împământenită care se păstrează şi în zilele noastre. Încă din cele mai vechi timpuri în jurul comunităţilor de credincioşi care alcătuiese corul unei parohii se formează şi marea familie, care este parohia.Ţinând seama de aceste realităţi PS Episcop Lucian încurajează activitatea corurilor, atât prin participarea la evenimentele prilejuite de activităţile corului, dar şi plin implicare personală, sprijinind atât preoţii, cât şi tinerii teologi de a forma grupuri corale, care să continue tradiţia înaintaşilor. Proiectul Eco-Banat
Asociaţia „Natura Ambient” în parteneriat cu Asociaţia „Salvamont” Caransebeş şi „ATV Romanian Association”, au demarat în comun proiectul intitulat „Eco – Banat”, finanţat prin Programul de Granturi Mici din cadrul Fondului Global de Mediu. Proiectul îşi propune să elaboreze un sistem unitar de monitorizare a despăduririlor în Banatul Montan, în principal prin capacitarea comunităţiilor locale precum şi a societăţii civile în activitaţiile ce vizează reducerea emisiilor de carbon în atmosferă. Astfel, pe parcursul lui 2010 vor fi dezvoltate o serie de trasee ecoturistice precum şi un lot „Bio” în zona comunei Turnu Ruieni, ceea ce ar duce la creşterea numărului turiştilor dar şi a calităţii serviciilor oferite prin utilizarea raţională a resurselor locale şi datorită creerii de noi locuri de muncă. Tot cu această ocazie, se vor edita pachete informative, broşuri şi se va desfăşura o serie de concursuri tematice.Iuliana Popescu învingătoare la Viena
Atleta caransebeseană Iuliana Popescu a reuşit un rezultat excelent la ultimul concurs la care a participat, desfăşurat marţi 16 februarie la Viena. Întrecerea intitulată Meeting Athletics Vienna i-a adus Iulianei locul I în proba de 800 m plat cu timpul de 2,06,85min. După cum ne-a precizat antrenorul federal Cristian Dragomir, Iulina a reuşit să devanseze în acestă cursă patru sportive din Cehia, Croaţia şi Marea Britanie, cotate mai bine decât ea clasamentul federaţiei internaţionale de specialitate.
Calificare în faza superioară
Timp de două zile în perioada 17-18 februarie sala CSŞ a găzduit două partide de play off disputate între Banatul Caransebeş şi CSU Medicina CSŞ Târgu Mureş. Întâlnirile au contat pentru calificarea în faza superioară a Campionatului Naţional de volei feminin, rezervat Diviziei A2. Înaintea disputării partidelor de play off, în grupa de Vest pe primul loc se afla echipa Lugojului,urmată de echipele din Piteşti, Râmnicu Vâlcea şi Târgu Mureş, iar pe locul 4, la un set distanţă, echipa din Caransebeş. Pe ultimele locuri erau clasate în ordine Timişoara, Oradea şi Baia Mare. În ambele partide disputate în sala CSŞ, caransebelencele s-au impus, în prima zi cu scorul de 3-1 iar în cea de-a doua zi cu scorul de 3-0, calificându-se în faza superioară a competiţiei. În următoarea etapă Banatul Caransebeş va întâlni în manşă dublă ( 27 februarie şi 6 martie) formaţia similară din Lugoj.Dr. Elie Miron Cristea-episcop şi patriarh
În galeria marilor ierarhi români ai tuturor timpurilor patriarhul dr. Elie Miron Cristea, cărturar de renume şi conducător de asociaţii culturale,om politic care a cultivat vocaţia naţionalului, şi-a legat ilustrul său nume şi de oraşul Caransebeş, unde a păstorit ca episcop ortodox între 1910-1919.Ardelean de origine, născut la Topliţa-Română, judeţul Harghita,la 20 iulie 1868 şi a decedat la 6 martie 1939 la Cannes*(Franţa) unde se afla la tratament, a conştientizat încă din momentul alegerii sale ca episcop de Caransebeş misiunea grea pe care şi-a asumat-o, aşezându-se pe scaunul înaintaşilor săi, tot ardeleni, Ioan Popasu(1865-1889) şi Nicolae Popea( 1889-1908). Cunoştea bine primejdiile şi greutăţile prin care a trecut Episcopia Caransebeşului la începutul secolului al XX-lea, când a fost ameninţată cu desfiinţarea, datorită îndârjirii cu care demnitarii episcopiei, îndeosebi Filaret Musta şi dr.Iosif Traian Bădescu, sau George Dragomir şi Patriciu Dragălina, apărau valorile scumpe ale românilor bănăţeni, limba română,obiceiurile,tradiţiile şi portul care trebuiau transmise generaţiilor de tineri studenţi teologi ş pedagogi. S-a angajat ierarhul de Caransebeş să apere şcoala confesională românească, să dea un nou avânt mişcării culturale, aşezând pe baze noi şi dinamizând despărţământul local al ASTREI, reuniunea română de cântări şi muzică, Casina română ,îmbinând în permanenţă mesajul cultural cu aspiraţiile naţionale. În anul 1913 a adus la Caransebeş cu prilejul adunării generale a Societăţii pentru Fond de Teatru Român pe lângă artişti şi câţiva oameni politici implicaţi în mişcarea politico-naţională, Iuliu Maniu, Vasile Goldiş şi Ocavian Goga, cu care a stabilit viitoarea strategie în luptele politice.Războiul mondial nu i-a frânt voinţa ba chiar i-a amplificat-o în momentele când se hotăra soarta viitorul stat român. În toamna anului 1918 s-a aflat în fruntea românilor caransebeşeni care hotărâseră încă înainte de istorica zi de 1 decembrie unirea cu ţara, iar la Alba –Iulia a ţinut în faţa mulţimii imense, circa 100.000, un discurs electrizant comunicând hotărârea celor 1228 de deputaţi de unire a provinciilor subjugate cu România. În decembrie 1918 a făcut parte din delegaţia care a prezentat regelui Ferdinand actele Unirii. Remarcat de mai multi ani pentru activitatea în plan bisericesc şi naţional, în anul 1919 i s-a încredinţat demnitatea de mitropolit-primat, iar în 1925 a fost ales patriarh, fiind primul patriarh ortodox al bisericii române.Între 1927-1930 a făcut parte din regenţă după moartea regelui Ferdinand, iar între 10 februarie1938 - 6 martie 1939 a fost prim-ministru al României. Și după plecarea din Caransebeş la sfârşitul anului 1919 a rămas permanent legat de acest oraş, căruia i-a păstrat o frumoasă amintire. Se împlinesc în acest an un secol de la alegerea sa ca episcop al Caransebeşului , împlinindu-se cu un an în urmă 90 de ani de la alegerea sa ca mitropolit-primat şi 70 de ani de la trecerea în nefiinţă. Caransebeşul îl cinsteşte cu veneraţie.
Comentarii
RSS pentru acest articol.