Buletin informativ Nr. 18

Scris de Gugulanul

Marţi, 02 Februarie 2010 15:40

Caransebeş - nr. 18, ianuarie - februarie 2010

Propunere de schimbare

     Vicepreşedintele Partidului Democrat - Liberal (PD-L), Sorin Frunzăverde, cel care a făcut propunerea de schimbare a numelui acestei formaţiuni politice în Partidul Popular, este de părere că în noua denumire nu trebuie să se regăsească cuvântul "liberal".
   Partidul Democrat a devenit membru cu drepturi depline al Partidului Popular European, în noiembrie 2006. "Partidul Democrat a fost recunoscut drept un partid modern, de centru dreapta. Prin urmare, nu înţeleg de ce în denumirea acestui partid trebuie să se regăsească şi cuvântul liberal. Între doctrina creştin-democrată, pe care noi, democraţii, ne-am asumat-o, şi cea liberală sunt diferenţe majore", a declarat Sorin Frunzăverde.
       Sorin Frunzăverde susţine că, pentru o reprezentare mai solidă a teritoriului, principalul for de decizie ar trebui să fie Colegiul Director, din care să facă parte şi preşedinţii filialelor din teritoriu. În opinia liderului democrat-liberal, Colegiul Director ar trebui să se întâlnească o dată pe lună, pentru a lua decizii politice pe termen mediu şi scurt.

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

Joi, 21 ianuarie a.c., a avut loc la Palatul Cotroceni şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de preşedintele României, Traian Băsescu. La şedinţă au participat primul-ministru al României, Emil Boc; ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea; ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi; ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu; ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Adriean Videanu; directorul Serviciului Român de Informaţii, George Cristian Maior; directorul Serviciului de Informaţii Externe, Mihai Răzvan Ungureanu; şeful Statului Major General, amiral Gheorghe Marin; consilierul prezidenţial pentru Securitate Naţională, Iulian Fota; consilierul prezidenţial Anca Ilinoiu, şef al Departamentului Relaţii Internaţionale; secretarul CSAT, general-locotenent Ion Oprişor; purtătorul de cuvânt al Preşedintelui României, Valeriu Turcan. CSAT a analizat şi a aprobat Planul întrebuinţării forţelor şi mijloacelor Armatei României ce vor fi puse la dispoziţie în anul 2010 pentru a participa la misiuni de apărare colectivă, în sprijinul păcii, de asistenţă umanitară şi de tip coaliţie, în afara teritoriului statului român. CSAT a aprobat o suplimentare cu 600 de militari a forţelor care acţionează în teatrul de operaţii din Afganistan, numărul maxim al acestora putând să ajungă la 1798 militari. În anul 2010, Armata României va putea participa la misiuni în afara teritoriului statului cu un efectiv de 3753 militari, forţe dislocate, 2342 militari, şi forţe dislocabile la ordin, 1411 militari. În cadrul şedinţei CSAT, ministrul Afacerilor Externe a prezentat conceptul pentru întărirea capacităţilor civile naţionale în domeniul gestionării crizelor (civilian crisis management), elaborat în scopul unei participări a României în cadrul Politicii Europene de Securitate şi Apărare. Documentul reprezintă punctul de plecare în elaborarea unei strategii naţionale care să definească viziunea şi principiile participării României cu capacităţi civile la operaţiunile de gestionare a crizelor. CSAT a aprobat documentul prezentat de ministrul Afacerilor Externe şi a hotărât înfiinţarea unui grup de lucru interministerial, coordonat de către Ministerul Afacerilor Externe, format din reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Justiţiei şi ai altor instituţii.În cadrul şedinţei, ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a prezentat măsurile pentru reorganizarea sectorului de producere a energiei electrice din subordinea ministerului, având ca obiectiv creşterea siguranţei şi a securităţii în alimentarea cu energie. CSAT a aprobat reorganizarea în cadrul ministerului a două companii cu portofoliu mixt de centrale. La finalul şedinţei, s-a aprobat Planul naţional de Priorităţi Informative şi Programul de activitate al CSAT pentru anul 2010.

Prima şedinţă din 2010

Consiliului Judeţean Caraş-Severin s-a reunit în prima şedinţă ordinară pe anul acesta joi 28 ianuarie Cu acest prilej au fost dezbătute şi votate cele 12 proiecte de hotărâre aflate pe ordinea de zi. Cu acest prilej s-au dezbătut şi votat noi proiecte de hotărâre între care se regăsesc şi următoarele: Proiect de hotărâre privind crearea şi utilizarea fondului de rulment pe anul 2010. 2. Proiect de hotărâre privind înfiinţarea Camerei Agricole a judeţului Caraş-Severin.3. Proiect de hotărâre privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare, a organigramei şi statelor de funcţii ale Camerei Agricole a judeţului Caraş-Severin. 5. Proiect de hotărâre privind reconstituirea comisiei speciale pentru întocmirea inventarului bunurilor care alcătuiesc domeniului public al Judeţului Caraş-Severin. 7. Proiect de hotărâre privind desemnarea unui reprezentant al Consiliului Judeţean Caraş-Severin pentru a face parte din Comisia de acreditare a furnizorilor de servicii sociale din judeţul Caraş-Severin.8. Proiect de hotărâre privind aprobarea Listei investiţiilor prioritare aferente Master Planului elaborat în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă, canalizare şi epurare ape uzate în judeţul Caraş-Severin” ISPA 2005/RO/16/P/PE/003. 9. Proiect de hotărâre privind aprobarea susţinerii financiare de către Consiliul Judeţean Caraş-Severin a lucrărilor de proiectare şi asistenţă tehnică pentru investiţiile prioritare aferente Master Planului elaborat în cadrul proiectului „Îmbunătăţirea alimentării cu apă potabilă, canalizare şi epurare ape uzate în judeţul Caraş-Severin” ISPA 2005/RO/16/P/PE/003. 11. Proiect de hotărâre privind însuşirea bunurilor care alcătuiesc domeniului public al judeţului Caraş-Severin la data de 31.12.2009.12. Proiect de hotărâre privind dizolvarea şi lichidarea Agenţiei de Dezvoltare Economico - Socială Caraş-Severin.

Turismul balnear controlat de calculator

Pensionarii nu mai sunt nevoiti să formeze cozi interminabile pentru a-şi depune cererile în vederea obţinerii de bilete de tratament balnear subvenţionate de statul roman. Anul acesta, distribuirea biletelor se va face în funcţie de criterii noi care nu mai ţin cont de ordinea de depunere a cererilor. Departajarea solicitanţilor se va face în funcţie de istoricul tratamentelor pensionarilor, categoria de pensie pe care o primesc şi nivelul veniturilor din drepturile de pensie. În ultimii ani, in primele zile ale lunii ianuarie se formau adevărate cozi interminabile la sediul Caselor Judetene de Pensii, de către pensionarii care se călcau pe picioare pentru a-şi depune cererile tipizate pentru obţinerea biletelor de tratament balnear. Miza era ca cererea să primească un număr de ordine cât mai mic, pentru a avea siguranţa primirii unui bilet de tratament într-una din staţiunile balneoclimaterice din România. Lucrurile s-au schimbat şi acest criteriu de repartizare a biletelor de tratament nu mai contează. Din 2010 biletele de tratament balnear se atribuie în ordine descrescătoare a punctajelor aferente fiecărei cereri. Punctajul aferent fiecărei cereri se stabileste prin însumarea punctajelor acordate pentru fiecare criteriu în parte. Pentru pensionari sunt trei criterii specifice: categoria de pensie (limita de vârstă, anticipată, invaliditate), cuantumul pensiei si dacă a beneficiat de bilet de tratament în ultimii doi ani.Pentru fiecare dintre aceste criterii se acordă un punctaj. Cu alte cuvinte, factorul uman dispare din ecuaţia distribuirii biletelor de tratament, repartizarea acestora pe staţiuni realizându-se în baza unui sistem informatic, cu ajutorul calculatorului. Cele mai mari şanse pentru a pleca într-o statiune balneoclimmaterica în anul 2010 le au persoanele care nu au beneficiat de bilete de tratament în ultimii 2 ani. Este vorba de pensionari de invaliditate şi care au pensii mici Aceşti pensionari realizează punctaj maxim şi pleacă din start cu şanse de aproape 100% de a prinde un bilet de tratament la preţ redus. La polul opus, cu cele mai mici sanse de a prinde un sejur într-o staţiune balneară se află pensionarii care au beneficiat în ultimii 2 ani de bilete de tratament, primesc pensie pentru limita de vârstă, cu vechime incompletă şi au venituri peste nivelul salariului mediu brut pe economie.

Proiect pentru promovarea turismului

Consilierul local(PD-L) Matei Armaş, a propus Primăriei municipiului Caransebeş un proiect pentru dezvoltarea turistică a zonei şi posibilitatea redactării în acest sens a unui proiect de hotarare a Consiliului Local Municipal care să fie cuprins pe ordinea de zi la o viitoare reuniune a aleşilor locali. Este vorba de o propunere care vine să completeze proiectul Teiuş Tour, implementat în urma cu trei ani de Consiliul Local şi Primăria Municipiului Caransebeş în colaborare cu Clubul Montan Caransebeş. Mai exact se propune aprobarea alocarii unor fonduri de la cap. ,,Cultură,recreere,religie '' în vederea diversificării marcajelor turistice din zona Teiuş. Astfel se are în vedere ca la toate punctele de acces către Teiuş să fie amplasate panouri cu harta zonei (dimensiuni cca. 3m x 2,50m), cu indicarea exactă pe fiecare panou a locului în care se află turiştii (de exemplu,,dvs. vă aflati aici''). Panourile-hărţi vor indica toate traseele identificate şi marcate care figurează şi pe harta în miniatură care a fost realizată cu ocazia tipăririi pliantelor iniţiale. Locaţiile acestor panouri ar putea fi la Halta Teiuş, Cartierul Valea Cenchii, Pasajul Canton CFR catre Mănăstirea Teiuş (inclusiv în parcarea mănăstirii). În plus, mai poate fi amplasat câte un panou în Parcul Teiuş – zona sculpturilor şi respectiv în centrul civic (eventual la Primarie). De-a lungul traseelor marcate iniţial prin grija Clubului Montan,se propune ca la intersecţiile principalelor trasee, precum şi în locurile de belvedere către oraş şi către zona montană să fie realizate câteva foişoare din lemn, pentru popas şi odihnă,

de preferinţă dotate cu bănci fixe, mese şi coşuri pentru reziduuri menajere. De asemenea, pe parcursul acestor trasee marcate, se propune amplasarea din loc în loc a unor bănci rustice din jumătăţi de buşteni şi care pot fi realizate din material lemnos existent la faţa locului. Amplasarea acestora se poate face în locurile cunoscute sub nume consacrate (de ex: Crucea Verde, La Căruţa răsturnată, La Popas, Poiana cu Nuc, Piatra Albă, etc).De asemenea, se cosideră că nu ar fi lipsită de interes o prezentare simplă în imagini fixate pe minipanouri, a florei şi faunei din zona Teiuş, sens în care există posibilitatea obţinerii documentaţiei de la foste şi actuale cadre didactice de specialitatea biologie din Caransebeş. Aceste minipanouri care vor prezenta flora şi fauna specifică zonei ar putea fi amplasate în interiorul foişoarelor, pentru evitarea degradării lor în timp.Suma estimativă necesară în vederea realizarii acestor obiective se ridica la aproximativ 50-60 mii lei, iar lucrările pot fi realizate cu sprijinul Clubului Montan Caransebeş şi a reputatului alpinist Galescu Cornel, care cunoaşte foarte bine zona turistică, precum şi cu sprijinul unor firme specializate în execuţia de lucrări în lemn.În situaţia în care avizul Comisiei nr. 4 va fi favorabil, s-a solicitat prezentarea acestor propuneri şi Comisiei nr. 1 şi includerea sumelor respective în proiectul de buget pe anul 2010, cap. ,,Cultura, recreere,religie “ , în vederea realizarii acestor lucrări în cursul primului semestru al acestui an. Consilierul PD-L Matei Armaş consideră că proiectul pe care l-a propus executivului caransebeşean ar trebui promovat spre aprobare în plenul Consiliului Local pentru a obţine aprobarea majorităţii aleşilor locali.

Asistenţa socială în creştere

Numărul persoanelor aflate în evidenţele compartimentului de Asistenţă Socială al Consiliului Local Caransebeş a crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea nu este semnificativă decât la asistenţii persoanelor cu handicap de gradul I grav cu aproape 20, precum şi la persoanele cu handicap de gradul I care primesc indemnizaţie lunară, tot cu 20 de persoane. Astfel la ora actuală sunt înregistraţi 125 de asistenţi ai persoanelor cu handicap care primesc salariul minim garantat de stat şi 70 de persoane cu handicap care primesc o sumă fixă de 450 de lei lunar. La Cantina de Ajutor Social a Consiliului Local Caransebeş servesc masa zilnic 68 de persoane cu situaţie materială precară. În evidenţele Biroului de Ajutor Social al administraţiei caransebeşene sunt înregistrate 47 de familii care beneficiază de această facilitate. Meniul zilnic costă 6 lei, asistaţii social primesc în timpul săptămânii un prânz cald, iar la sfârşitul săptămânii primesc hrană rece pentru zilele de sâmbătă şi duminică. Pe lângă aceste cazuri sociale la cantina primăriei servesc prânzul aproape 100 de caransebeşeni zilnic, la preţul unui meniu fiind de 4 lei şi 50 de bani.

Record la impozit

Firma cu cea mai mare contributie la bugetul local al municipiului Caransebeş în urma achitării taxelor locale este TMD Friction. Societatea şi-a achitat impozitul pe teren şi clădire pe anul 2009, în sumă de 384.611 lei. Societatea are ca obiect de activitate fabricarea de plăcuţe de frână şi alte tipuri de accesorii pentru industria auto. TMD Friction este unul dintre cei mai mari producători mondiali de sisteme de frânare, şi deţine recordul de invesţii în municipiul Caransebeş cu o uzină în valoare de peste zece milioane euro realizată în anul 2008. TMD are fabrici in Germania, în alte cinci ţări europene, SUA, Brazilia, Mexic, China, Japonia si Malaezia. Compania are 4.500 de anagajaţi pe plan mondial şi a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 662 milioane euro.

COMPONENŢA CABINETULUI PARLAMENTAR GHEORGHE HOGEA

Nicolae LINŢIA - jurist, Iosif GHERGHINUŢĂ - economist, Matei ARMAŞ - inginer, Constantin BRĂTESCU - profesor.Programarea pentru audienţe sau orice sesizare cu privire la problemele dvs. vor fi preluate doar de către aceste persoane.

Program audienţe Consiliul Judeţean Caraş-Severin

Sorin Frunzăverde - Preşedinte: Audienţele se desfăşoară în fiecare marţi în intervalul
orar 11:00 - 13:00. Numărul de telefon la care se pot face înscrieri în audienţă
este : 0255 - 223 865
Ionesie Ghiorghioni - Vicepreşedinte:Audienţele se desfăşoară în fiecare miercuri în
intervalul orar 11:00 - 13:00

Proiecte de viitor la Slatina –Timiş

Conducerea primăriei Slatina-Timiş intenţionează să modernizeze comuna pe care o administrează , prin intermediul fondurilor europene. În acest sens la sfârşitul anului trecut au fost întocmite câteva proiecte pentru accesarea de fonduri europene în conformitate cu Măsura 322 destinată dezvoltării şi modernizării infrastructurii rurale. Este vorba de proiectul ,,Alimentare cu apă şi canalizare Sadova-Veche şi rebilitarea drumului comunal Sadova Nouă –Sadova Veche care se află în derulare. Într-o fază asemăntoare se află şi proiectul ,, Bază sportivă de tineret la Slatina-Timiş, finantarea pentru realizarea acestui obiectiv fiind efectuată din fonduri guvernamentale. Administraţia locală aşteaptă rezultatul pentru obţinerea de finanţare pentru încă două proiecte care au fost depuse la comisia de evaluare la sfârşitul anului 2009. Unul dintre ele prevede reabilitarea, modernizarea şi extinderea Şcolii cu clasele I-VIII Slatina-Timiş, iar cel de-al doilea prevede înfinţarea de parcuri în localitatea Slatina-Timiş, prin Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi. Pentru anul 2010 conducerea comunei şi-a propus realizarea câtorva proiecte prioritare prin intermediul fondurilor europene. Acestea au ca scop consolidarea, amenajarea şi refacerea picturii din biserica romano-catolică din Slatina-Timis, la care se adaugă amenajarea unui centru de informare turistică şi amenajarea de drumuri agricole. Tot pentru anul 2010 administraţia comunei intenţionează să obţină fonduri europene pentru realizarea reabilitării reţelei de alimentare cu apă şi canalizare în Slatina Timiş şi alimentare cu apă şi canalizare menajeră la Ilova şi Sadova Nouă.

Fondurile europene la îndemâna administraţiilor

În mod cert viitorul localităţilor rurale din România depinde în mare măsură de priceperea şi interesul administraţiilor locale de a accesa fonduri europene pentru dezvoltarea localităţilor pe care le păstoresc.
Exemple în acest sens nu lipsesc şi nu poate să le conteste nimeni. Pe vale Timişului şi Valea Bistrei, există localităţi în care lipsesc cu desăvârşire reţelele de alimentare cu apă şi canalizare sau alte utilităţi de acest fel. Ce este mai grav, că încă există comune care nici până acum nu depus nici un proiect pentru accesarea de fonduri europene în vederea dezvoltării unor utilităţilor necesare locuitorilor. Care au fost preocupările edililor respectivi în această perioadă, în care proiectele pentru accesarea fondurilor europene sunt nelipsite la aproape orice administraţie locală care se respectă. Există însă şi comune care au întocmit numeroase proiecte pentru accesarea banilor europene. Şi nu numai că au finalizat sau au în derulare proiecte pentru dezvoltare edilitară în urma accesării de fonduri europene, mai mult continuă să întocmească proiecte de acest fel. Probabil că într-un viitor nu prea îndepărta diferenţa între administraţiile care au fost suficient de pricepute pentru a accesa fonduri europene şi cele care nu au reuşit acest lucru se va observa din ce în ce mai evident în comunele de pe Valea Timişului. Pentru unii reprezentanţii ai administraţiilor locale a devenit un obicei să se plângă că nu dispun de fonduri şi aşteaptă să primească banii de la autorităţile judeţene şi naţionale. În timp ce alţi reprezentanţi ai administraţiilor locale cu mult mai multă iniţiativă, reuşesc să acceseze cu succes milioane de euro oferiţi de Comunitatea Europeană pentru dezvoltare.

,,In memoriam,, Gheorghe Dobreanu

Corul „Gheorghe Dobreanu” al catedralei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Caransebeş şi-a comemorat, la inceputul acestui an mentorul şi dirijorul de la a cărui trecere în veşnicie s-au împlinit nouă ani. Profesorul de muzică, compozitorul, dirijorul şi culegătorul de folclor, Gheorghe Dobreanu a condus corul catedralei episcopale din Caransebeş timp de 21 de ani (1975-1996), însufleţindu-i mereu cu îndemnul׃ „voi cei care cântaţi în corul bisericesc aveţi marele privilegiu că vă puteţi ruga cântând”. În cadrul manifestării comemorative, unul din cei mai vechi membrii ai corului a scos în evidenţă prin cuvinte alese, marea personaltate a omului de cultură Gheorghe Dobreanu, care în activitatea sa de aproape 70 de ani a înfiinţat numeroase coruri şi a compus multe piese muzicale valoroase. Prezenţi la această manifestare cultural-religioasă au fost şi numeroşi membri ai corului catedral condus astăzi de una din ucenicele prof. Gheorghe Dobreanu, prof. Mariana Poneţchi, dar şi preotul Dimitrie Negrei, care a slujit mulţi ani alături de marele dirijor. La reuniune a mai participat şi preotul Iulian Selaje, eclesiarhul catedralei „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Caransebeş.

Sărbătorirea Sfinţilor Trei Ierarhi

Joi, 28 ianuarie 2010, ora 17.00 în Sala de festivităţi Episcop Elie Miron Cristea, va avea loc o manifestare culturală dedicată sărbătorii Sfinţilor Trei Ierarhi, ocrotitorii şcolilor teologice. Având în vedere că anul 2010 a fost declarat de Patriarhia Română „Anul Crezului Ortodox şi al Autocefaliei Româneşti”, profesorii şi elevii Seminarului „Episcop Ioan Popasu” din Caransebeş, au pregătit o manifestare care aminteşte de momente importante ale Bisericii noastre (Sinodul I & II Ecumenic), vremuri în care s-a stabilit Crezul Bisericii noastre. Grupul Katarsis al Episcopiei Caransebeşului va interpreta cântări bisericeşti din sărbătoarea Sfinţilor şi alte creaţii liturgice care amintesc de secolul IV creştin, iar elevii vor interpreta din texte contemporane sinoadelor ecumenice I şi II.Această manifestare se va bucura de prezenţa Preasfinţitului Părinte Episcop Lucian al Caransebeşului

Balul Izmenelor

Pe Valea Timişului şi Sebeşului, costumul popular poartă denumirea de "IZMANĂ". De aceea pentru promovarea costumelor populare, după anul 1990, în perioada ianuarie-februarie, în această zonă etnofolclorică a judeţului a început organizarea unor manifestări (baluri) la care participă tineri dar şi bătrâni, accesul fiind permis doar celor care poartă "izmană". Aşa au devenit o tradiţie aceste baluri ale "izmenelor", care promovează alături de costumele populare, muzica şi jocul bănăţean. De obicei cele mai vechi şi autentice costume populare se premiază, alături de promovare fiind şi un bun prilej de conservare.Localităţile în care se desfăşoară astfel de manifestări cu caracter etno-cultural în perioada lunilor ianuarie-februarie sunt Armeniş, Sat Bătrân, Submarginea, Poiana (Buchin), Câlnic (Reşiţa), Bârza (Topleţ), Sadova Nouă, Sadova Veche (Slatina Timiş).

Episcopul Ioan Popasu-un ctitor de cultură

Cel care pe bună dreptate este numit în mod fericit ,,semănător de aşezăminte culturale,, de către marele pedagog caransebeşan Ştefan Velovan, a fost Ioan Popasu episcopul Caransebeşului între anii 1865 şi 1889. Sosit în Caransebeş la 20 august 1865, unde a fost instalat ca episcop român ortodox, după 90 de ani de la mutarea scaunului episcopal de la Caransebeş la Vârşeţ,energicul episcop, sosit de la Braşov, şi-a impus să reclădescă din temelii biserica ortodoxă română din Banat. Episcopiei Caransebeşului îi erau arondate în anul 1865 oficiile protopopeşti Caransebeş, Mehadia, Lugoj, Făget, Oraviţa, Jebel, Vârşeţ, Palanca şi Ciacova.
Prima măsură de răsunet pe care a luat-o a fost mutarea Şcolii clericale de la Vârşeţ la Caransebeş începând cu 1 noiembrie 1865, pe care a transformat-o în institut teologic. Au activat la acest institut de-a lungul anilor profesori de mare prestigiu, precum: Gheorghe Peşteanu, Mihail Velceanu, Iosif Iuliu Olariu ş.a, aleşi pe baza unor criterii de la care vlădica de Caransebeş nu a abdicat niciodată: cel moral şi cel al profesionalismului desăvârşit. Pe parcursul păstoririi sale , pe raza eparhiei s-au construit sau reconstruit multe lăcaşuri de cult, acum din cărămidă şi piatră. Cele mai multe merite le-a dobândit Ioan Popasu în domeniul şcolar , unde a căutat să consolideze material şcolile primare confesionale, care treptat au beneficiat şi de învăţători cu o pregătire corespunzătoare. În conştiinţa contemporanilor s-a impus prin înfinţarea în toamna anului 1876 a Institutului pedagogic diecezan din Caransebeş, singura instituţie de acest nivel care pregătea învăţători pentru şcolile române din Banatul Istoric. La acest institut a ales profesori de renume, pregătiţi la universităţi din Budapesta sau Viena, care pe perioada studiilor universitare fuseseră sprijiniţi financiar cu bani din Fundaţia Gojdu sau chiar din punga proprie. Astfel au activat cu multă dăruire la acest institut profesori precum: Ştefan Velovan,Patriciu Drăgălina, Ioan Paul sau Vasile Goldiş, nume celebre în învăţământul românesc. Anterior în anul 1869 a pus bazele Reuniunii învăţătorilor ortodocşi din dieceza Caransebeşului, considerată de istorici drept cea mai veche asociaţie profesională a învăţătorilor români, care a promovat permanent cultura naţională. Episcopul Ioan Popasu nu s-a mulţumit numai să creeze astfel de instituţii, durabile în timp şi prestigioase prin rezultate,dar i-a încurajat pe tinerii studenţi caransebeşeni ca să-şi făurească propria societate culturală,dar să adauge şi din propriile creaţii artistice şi literare. Astfel s-a născut în anul 1868 Societatea de lectură a tinerimii cleriale din Caransebeş, care mai târziu s-a intitulat Societatea de lectură “ Ioan Popasu” cu o activitate deosebită în plan cultural. Spre sfârşitul vieţii bătrânul şi neîmpăcatul cu puţin episcopul Ioan Popasu şi-a desăvârşit opera culturală la Caransebeş prin înfinţarea în noiembrie 1885 a tipografiei diecezane, unde s-a tipărit începând cu prima duminică din ianuarie 1886, săptâmânal, gazeta ,,Foaia diecezană”, cea mai longevivă publicaţie românescă din Banat(1886-1948), devenită gazetă de propagandă religioasă,de cultură pedagogică, de istorie naţională şi de apărarea fiinţei naţionale.În acestă tipografie s-au tipărit sute de cărţi, reviste şi manuale şcolare. Tot în ianuarie 1886 a inaugurat librăria diecezană, locul unde ajungeau şi de unde se difuzau principalele reviste româneşti, literatură română şi cartea de istorie naţională, aceasta din urmă interzisă în şcolile de dincoace de munţi. Prin Ioan Popasu, Caransebeşul a devenit în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea unul dintre cele mai importante centre de propagare a culturii naţionale alăturându-se din acest punct de vedere unor centre de cultură renumite precum: Braşovul, Sibiul,Aradul, Blajul sau Oradea.

Adaugă comentariu

JComments

Utilizatori

Adaugă comentariu