Buletin informativ Nr. 16

Scris de Gugulanul

Sâmbătă, 16 Ianuarie 2010 12:27

Caransebeş - nr. 16, ianuarie 2010

“Ne propunem pentru anul 2010 să asigurăm o relansare a economiei naţionale” a declarat premierul Emil Boc

"Cel mai important lucru este că am reuşit să adoptăm două documente extrem de importante pentru ceea ce înseamnă viaţa românilor în 2010: mă refer la Proiectul de lege privind bugetul de stat şi Proiectul de lege privind bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010. Vreau, în primul rând, să ştiţi că la construcţia proiectului legii bugetului de stat pentru anul 2010 pornim de la indicatorii macroeconomici pe care i-am negociat cu organismele internaţionale. Ne propunem pentru anul 2010 să asigurăm o relansare a economiei naţionale, pentru a pregăti consolidarea creşterii economice din anii următori. În consecinţă, în 2010 vom pune accentul pe susţinerea mediului de afaceri, astfel încât să putem proteja şi crea noi locuri de muncă. Suntem convinşi că fără o susţinere eficientă a ceea ce înseamnă mediu de afaceri, investiţii publice masive, nu vom putea avea locuri de muncă, iar dacă nu vom avea locuri de muncă, nu vom avea resursele financiare necesare pentru plata salariilor, pensiilor şi alocaţiilor financiare ale statului. O să vă ofer câteva cifre macroeconomice pe care le avem în vedere:
- Cotă unică de 16%, un instrument pe care l-am considerat şi îl vom considera extrem de eficient pentru atragerea investiţiilor străine directe, pentru menţinerea unui mediu investiţional atractiv pentru toţi care doresc să investească în această ţară şi nu în ultimul rând pentru creare şi menţinere de locuri de muncă;
- TVA de 19%, neschimbat, pentru a proteja puterea de cumpărare şi, aşa cum am mai spus de multe ori, în vremuri dificile nu mărim impozitele şi taxele; mă refer la cele esenţiale, care au impact bugetar direct la toţi românii;
- Inflaţie de 3,7%;
- Creştere economică 1,3 %. Vestea bună pentru 2010 constă în aceea că nu vom avea scădere economică. În anul 2009, toate ţările Uniunii Europene, cu excepţia Poloniei, au avut scădere economică datorită crizei economice mondiale. În 2010, vom avea un început de creştere economică. Faptul că Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană, Banca Mondială au acceptat o creştere economică de 1,3 %, e o dovadă că în 2009 am făcut ceea ce trebuie. Iniţial era prognozată o creştere de 0,5%, iar Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială au modificat prognoza în sens pozitiv, acceptând o creştere de 1,3%, ca o dovadă a încrederii că ceea ce am făcut în 2009 a fost corect pentru România, chiar dacă unele măsuri au fost nepopulare, şi că măsurile care le propunem pentru 2010 - care nu sunt neapărat cele mai populare dar sunt absolut necesare ţării - ne vor da traiectoria unei creşteri economice sănătoase pentru această ţară în anii următori, astfel încât să fim siguri că putem aspira la un nivel de trai comparabil cu cel pe care îl au ţările din Uniunea Europeană. - Contribuţia de asigurări sociale rămâne la acelaşi nivel din anul 2009;
- Menţinem măsura neimpozitării profitului reinvestit începând cu trimestrul patru al anului 2009, tot ca o măsură ce vine în sprijinul mediului de afaceri, pentru menţinere şi creare de noi locuri de muncă.
- Şi nu în ultimul rând vom avea grijă şi în anul 2010, să fim atenţi cu cei care sunt cei mai afectaţi de vremurile acestea mai grele, cu cei care trăiesc la nivelul pensiilor minime, şi de aceea – pe lângă faptul că vom menţine pensia socială minimă de 350 de lei – avem posibilitatea de a majora pensia socială minimă cu rata inflaţiei, pentru a proteja, atât cât este cu putinţă, puterea de cumpărare a acelora care trăiesc din pensia minimă. Este o dovadă de solidaritate pe care trebuie să o arătăm pentru cei care o duc mai greu în această ţară.

Consiliul Judeţean cel mai mare investitor din Caraş-Severin

Proiecte pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport, a infrastructurii sociale, precum şi cele privind dezvoltarea şi promovarea durabilă a turismului au fost prioritare pentru Consiliul Judeţean Caraş-Severin în anul care tocmai s-a încheiat. Valoarea totală a proiectelor cu finanţare europeană finalizate în 2009 este de 17,7 milioane euro, alte 15 proiecte cu o valoare de 255 milioane euro fiind în curs de derulare, iar autorităţile judeţene promit să continue în acelaşi ritm. Se află în derulare proiecte precum ISPA - Alimentare cu apa, canalizare şi epurare ape uzate de care beneficiază toate cele 8 oraşe din judeţul Caraş-Severin. De asemenea se lucrează la reabilitarea DJ 582 Văliug - Slatina Timiş şi extinderea sistemelor de alimentare cu apă în diverse localităţi, la care se adaugă achiziţionarea de echipamente pentru intervenţie în situaţii de urgenţă, cât şi alte proiecte de utilitate pentru judeţul nostru. Proiecte în valoare de alte 10 milioane euro se află în prezent în diferite etape de evaluare şi astfel prin prisma fondurilor atrase Consiliul Judeţean este, aşa cum afirma recent preşedintele Sorin Frunzăverde, cel mai mare investitor din judeţ. Văzând cifrele nu putem nici noi să ne îndoim de acest lucru. Privind la anul 2010 preşedintele Consiliului Judeţean a declarat că îşi propune finalizarea lucrărilor la principalele artere de circulaţie judeţeană, precum DJ 582 care face legătura între Reşiţa şi Văliug, DJ 608A Caransebeş – Telescaun de 26,2 Km şi DJ 581 Reşiţa – Giurgiova dar şi centura Caransebeşului.
Pentru valorificarea ofertei turistice a judeţului se are în vedere continuarea proiectului Reşiţa Alpină, un proiect ambiţios care prevede instalaţie de transport pe cablu, pârtie schi şi infrastructură specifică activităţilor turistice în zona Semenic. Este vorba de un proiect de circa 30 milioane euro şi pentru care în prezent se negociază cu diverse firme străine pentru a vedea posibilitatea de a investi într-un parteneriat public – privat. În proiectul amintit, Reşiţa este văzută drept o rampă de plecare spre zona turistică Semenic, dar şi ca pe o destinaţie de cazare şi divertisment pentru turişti. Tot în acest an vor începe şi lucrările la D.J. 582 Văliug - Slatina Timiş, un drum de circa 36 km, încă o cale de acces spre muntele Semenic.

Primăria Caransebeş cheltuie bani pe avocaţi

Administraţia caransebeşeană cheltuie tot mai multi bani publici pentru diferite procese. Ca urmare, consilierul local PD-L Matei Armaş a solicitat executivului local să-i prezinte o informare cu privire la cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată în care este împricinată administraţia locală din Caransebes şi în care aceasta a angajat aparători din afara institutiei, părţile aflate în litigiu, stadiul de judecată ori soluţiile date de instante, precum şi sumele plătite de la bugetul local acestor avocaţi. Solicitarea a fost depusă în luna septembrie a anului 2008. Nici până astazi Primăria Caransebeş nu a răspuns acestei solicitări, deşi venea din partea unui consilier local( PD-L) şi a trecut mai bine de un an de la formularea acesteia. Ne întrebăm ce se ascunde în spatele acestei atitudini de ignoranţă a executivului faţă de o informatie solicitată de un membru al Consiliului Local în ce priveste cheltuielile angajate de administraţia locală din banii publici. Precizăm că, în organigrama administraţiei locale caransebeşene la compartimentul juridic şi contencios figureaza 16 posturi de funcţionari publici şi personal contractual, iar în situaţia în care executivul va continua să angajeze avocaţi din afară, de ce este necesar să mai plătim atâţia salariaţi la compartimentul juridic al Primăriei ?

Păşunea alpină vândută pe preţ de nimic

La sfârşitul anului trecut administraţia caransebeşeană a vândut păşunea subalpină a municipiului de pe Timiş şi Sebeş stârnind numeroase nemulţumiri în rândul locuitorilor municipiului. Este vorba de 427 de hectare situate pe Muntele Mic în zona Bistricioara. Preţul cu care s-a vândut a fost de 1 milion de lei (aproximativ 237.000 de euro la cursul din perioada respectivă). Cele 427 de hectare au fost achiziţioante de o firmă italiană, aceeaşi care a cumpărat de la Primăria Caransebeş cu câţiva ani în urmă şi clădirea fostului Pavilion Ofiţeresc situată în apropierea Parcului General Ioan Dragalina( stranie coincidenţă)! Cei mai nemulţumiţi de tranzacţia Primăriei au fost crescătorii de animale care au aflat prea târziu de vânzare. Deşi au încercat să obţină lămuriri de la reprezentanţii administraţiei locale cu privire la data şi modul în care a avut loc licitaţia nu au primit nici o informaţie. Doar ridicături din umeri. Acesta este un aspect al misterioasei tranzacţii. Cel de-al doilea aspect este preţul de nimic pe care au fost vândute cele 427 de hectare de păşune subalpină. Dacă luăm în calcul faptul că pentru întreţinerea păşunilor, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură oferă bani frumoşi, care în anumite condiţii pot să ajungă până la 310 euro pentru un hectar, rezultă că administraţia caransebeşeană ar fi avut posibilitatea să obţină peste 100.000 de euro pe an pentru întreţinerea păşunii respective. În această situaţie preţul de vânzare este de-a dreptul ridicol. Sau poate un astfel de calcul şi-au făcut şi cei care au achiziţionat păşunea subalpină a municipiului Caransebeş. Aşa stând lucrurile, gestul administraţiei caransebeşene este total nejustificat. Oricât s-ar încerca să se pună această vânzare pe seama lipsei de bani, suma obţinută este mult prea mică pentru adevărata valoare economică a păşunii, pe de o parte, iar pe de alta de-a dreptul neînsemnată pentru necesităţile municipiului. Iar din punct de vedere moral este o sfidare la adresa înaintaşilor acestor meleaguri. Indiferent ce fel de administraţie se află la conducerea oraşului, fie ea şi liberală, nu are dreptul să risipească proprietăţile care au fost acumulate de-a lungul sutelor de ani. Consilierii PD-L s-au opus întodeauna acestei vânzări şi au propus concesionarea pentru ca în acest fel proprietatea păşunii să fie păstrată de municipiul Caransebeş. Majoritatea confortabilă pe care o deţin liberalii în Consiliul Local Caransebeş a făcut însă inutilă opoziţia consilierilor PD-L. Ca urmare a aprobării prin votul majorităţii liberale, păşunea subalpină a Caransebeşului a fost scoasă la licitaţie şi vândută. Ruşinică domnilor, ruşinică.

Un milion de euro pentru Oţelu Roşu

Conducerea oraşului Oţelu Roşu şi-a propus să investească în anul 2010 un milion de euro pentru reabilitarea trotuarelor şi rigolelor din oraşul de pe Valea Bistrei. Potrivit precizărilor viceprimarului Dragoş Enache proiectul prevede refacerea în totalitate a tuturor trotuarelor şi rigolelor din vatra oraşului cât şi cele din cartierele Gai, Cireşa, Mal şi Ohaba. În acest sens la sfârşitul anului trecut Consiliul Local al oraşului Oţelu Roşu a aprobat efectuarea de câtre administraţia locală a unui împrumut în valoare de 1 milion de euro. La ora actuală se lucrează la întocmirea proiectului şi a documentaţiei necesare pentru solicitarea împrumutului bancar. Demersurile pentru obţinerea împrumutului sunt estimate să fie finalizate până la sfârşitul sezonului rece, pentru ca odată cu sosirea primăverii să demareze lucrările de reabilitare a trotuarelor şi rigolelor. În cadrul aceluiaşi proiect este cuprinsă şi refacerea Casei de Cultură. Clădirea instituţiei culturale va beneficia astfel de lucrări de renovare în proporţie de 80%. Practic în afară de acoperiş toată clădirea va fi reparată şi modernizată. Ferestrele din lemn vor fi înlocuite cu termopan, exteriorul şi interiorul va fi tencuit şi zugrăvit, iar scările de la intrare vor beneficia şi ele de lucrări de reparaţii, ne-a mai precizat viceprimarul Enache.

Priorităţi edilitare la Păltiniş în 2010

Conducerea comunei Păltiniş are ca obiectiv prioritar pentru anul 2010 realizarea reţelei de alimentare cu apă în localitatea Rugi. Primarul Ioan Popovici s-a întâlnit la începutul anului cu locuitorii din Rugi şi au discutat despre acest proiect al administraţiei locale. După cum ne-a precizat primarul Popovici lucrările vor fi executate în primăvara acestui an, urmând să fie finalizate până la data de 1 iulie a.c. Întâlnirea primarului Popovici cu sătenii din Rugi a avut ca scop înţelegerea cu locuitorii în vederea contribuţiei acestora la efectuarea lucrărilor de amenajare a reţelei de alimentare cu apă. Acesta a fost punctul prioritar al discuţiilor desfăşurate la reuniunea dintre conducătorii comunei şi locuitorii satului Rugi. Tot cu acest prilej a fost abordată problema salubrizării satului. Potrivit primarului Popovici începând cu luna ianuarie a acestui an şi satul Rugi va beneficia de serviciu de colectare a deşeurilor, gunoiul urmând să fie ridicat de două ori pe lună.

Şapte podeţe pentru Domaşnea

Una din priorităţile administraţiei comunei Domaşnea pentru anul în curs o reprezintă construcţia a 7 noi podeţe care să îmbunătăţească căile de acces pe teritoriul comunal. Primarul Petru Lorinţ spune că pentru lucrările respective contractele au fost deja încheiate iar constructorul a primit o primă tranşă de bani din suma totală. Este vorba de 135 000 de lei din cele 1.400 000 de lei, cât costă execuţia totală a celor 7 podeţe. Proiectul a fost întocmit încă din anul 2006 pe Ordonanţa 7, însă abia acum a primit finanţare. Primarul Lorinţ ne-a precizat că vrea să vadă terminate anul acesta toate cele 7 podeţe. În acelaşi timp există în derulare câteva proiecte pe Măsura 322, care presupune obţinerea de fonduri europene privind reabilitarea infrastructurii rurale. În cazul comunei Domaşnea se încercă modernizarea străzilor comunale, introducerea alimentării cu apă şi reabilitarea Căminului Cultural la Domaşnea. De asemenea se încercă realizarea reţelei de canalizare în satul Cănicea şi un Centru pentru persoane vârstnice la Domaşnea. Tot în acest an primarul Lorinţ speră să primească finanţarea necesară pentru construirea unei clădiri în care să funcţioneze administraţia locală. Şi în acest caz proiectul a fost întocmit cu ani în urmă dar nu au existat banii necesari pentru realizarea lui. La ora actuală Primăria comunei Domaşnea funcţionează în casa parohială a comunei şi plăteşte o chirie de 10.000 de lei pe an.

Apă şi canalizare la Sacu în 2010

Reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare, în comuna Sacu sunt principalele obiective pe care administraţia locală şi le-a propus să le realizeze în anul 2010. Potrivit primarului Nicolae Daminescu la reţeaua de alimementare cu apă şi canalizare se adaugă reabilitarea Căminului cultural din localitatea Sacu şi asfaltarea străzilor din localitatea aparţinătoare Tincova. Proiectele sunt depuse pentru obţinerea de fonduri european, prin intermediul Măsurii 322 privind dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rurale, valoarea totală a acestora însumând 2,5 milioane de euro. Administraţia locală mai are şi alte lucrări edilitare în vedere, însă realizarea lor depinde în mare măsură de bugetul de care va dispune pe parcursul anului 2010.

Asfaltări la Armeniş

Conducerea comunei Armeniş are planuri mari pentru anul 2010. Administraţia comunei şi-a propus să finalizeze în acest an obiectivele demarate în 2009 şi în acelaşi timp să realizeze şi altele noi anul acesta.
Primarul Ioan Vetreş vrea să vadă asfaltate toate străzile din localităţile pe care le păstoreşte, respectiv Armeniş, Feneş, Sat Bătrân şi Submarginea. De asemenea are ăn vedere reabilitarea Căminului Cultural din Armeniş, captarea şi filtrarea apei potabile pentru comuna de pe Timiş. Proiectele au obţinut finanţare europeană în cadrul Măsurii 322 privind dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rurale. Investiţia însumează 2,5 milioane de euro. Tot în acest an, primarul Vetreş intenţionează să finalizeze sala de festivităţi din localitatea Feneş. La ora actuală este realizată fundaţia urmând ca anul acesta să fie ridicată construcţia. Tot în acest an se vor demara lucrările la o sală de festivităţi şi în localitatea Submarginea. Pe de altă parte se lucrează deja la un studiu de fezabilitate pentru reabilitarea drumurilor agricole din comună. Este vorba de 16 km de drumuri agricole pentru amenajarea cărora administraţia comunei Armeniş speră să obţină finanţare europeană, valoarea proiectului fiind de un milion de euro.Tot anul acesta mai exact prin luna februarie administraţia comunei Armeniş intenţionează să achiziţioneze un buldo-escavator necesar pentru executarea de lucrări edilitare. Nu în ultimul rând se are în plan amenajarea reţelei de vanalizare în localitatea Feneş lucrare care va fi finalizată până la sfârşitul lunii august a.c.

Gestionarea deşeurilor deficitară la Teregova

În comuna Teregova gestionarea gunoiului menajer nu se face în mod organizat. Administraţia locală a împărţit coşuri de gunoi doar la o parte din cetăţenii Teregovei. În schimb la Rusca-Teregova nu s-a dat nici un coş de gunoi, deşi Primăria le-a achiziţionat în urmă cu luni de zile. Mai mult după ce pubelele au zăcut în depozitul de la oficiul primăriei din Rusca-Teregova în loc să fie distribuite oamenilor, la sfârşitul anului trecut firma de la care au fost achiziţionate le-a luat înapoi din cauză că administraţia comunei nu le-a plătit. Deşi locuitorii comunei plătesc serviciul de salubritate deşeurile menajere nu sunt ridicate în mod regulat, cum ar fi normal din punct de vedere administrativ. Aşa stând lucrurile fiecare aruncă gunoiul pe unde apucă, la ieşirile din localitate sau pe malurile pâraielor Teregoviţa, Ruschiţa sau Criva.

Caransebeşenii în top

Sportiva caransebeseancă Iuliana Popescu se află în topul primilor 10 sportivi ai judeţului în urma rezultatelor obţinute pe parcursul anului 2009. Iuliana ocupă locul III în topul sportivilor din Caraş-Severin, iar antrenorul ei Cristian Dragomir locul II în topul tehnicienilor care pregătesc sportivi. De asemenea, Liliana Danci, atletă la CSŞ Caransebeş, a fost nominalizată cu un premiu special. Potrivit precizărilor antrenorului federal Cristian Dragomir, la ora actuală trei dintre sportivii pe care îi pregăteşte se află la Bucureşti unde efectuează un cantonament în vederea participării la apropiatele campionate naţionale de sală. Este vorba de juniorii Mihăiţă Mutaşcu şi Tania Tilneac (componentă a lotului naţional de juniori) la care se adaugă senioara Iuliana Popescu( componenta a lotului naţional de seniori). În ce priveşte Liliana Danci şi Ştefania Milu , acestea au rămas deocamdată la Caransebeş unde se pregătesc în vederea selecţiei pentru participarea la Campionatele Balcanice de Cros pe teren accidentat care vor avea loc în Turcia în perioada 25-26 februarie a.c. Concursul de selecţie va avea loc la Băile Felix pe data de 11 februarie a.c. Cele două sportive de la CSŞ Caransebeş sunt componente a lotului naţional de juniori pentru alegări de fond.

Achim Nica la 80 de ani

Achim Nica, doinitorul Banatului, va împlini miercuri 20 ianuarie a.c. venerabilă vârstă de 80 de ani. Cu acest prilej la Casa de Cultură din Oţelu Roşu va avea loc miercuri 20 ianuarie a.c. începând cu ora 17.00 un spectacol aniversar intitulat „ La Obreja-ntr-o gradină”, dedicat renumitului rapsod popular. La spectacol vor participa numeroşi solişti vocali şi instrumentişti, cât şi formaţii de muzică populară, pentru a-l sărbători cum se cuvine pe unul dintre decanii de vârstă ai folclorului românesc.

Repetabila iubire

Amfiteatrul Liceului C.D. Loga din Caransebeş a găzduit vineri 15 ianuarie a.c. o manifestare cultural-artistică dedicată poetului Mihai Eminescu. Programul maifestărilor a cuprins un moment liric în care a fost evocat rolul deosebit al poetului nepereche în literatura şi cultura română. A urmat un moment muzical susţinut de elevii Scolii de Muzică din Caransebeş sub conducerea prof. Iancu Laurenţiu şi corurile Liceului Pedagogic C.D. Loga sub bagheta prof. Marcel Rusu. În cadrul aceleiaşi manifestări s-au defăşurat concursuri de recitare, de dezbatere( pe teme eminesciene) şi eseuri de creaţie literară. Coordonatorii manifestării au fost profesorii Iordache Pătrăşcanu, Ana Paica şi Ariana Covaci. Manifestarea a fost organizată de Liceul Pedagogic C.D. Loga, Casa de Cultură „George Suru” şi Biblioteca Municipală „ Mihail Halici”

Festivalul colindelor

Localitatea Cornuţel din comuna Păltiniş a găzduit sâmbătă 16 ianuarie Festivalul colindelor, manifestare culturală tradiţională organizată de Uniunea Ucrainenilor din Caraş-Severin. Evenimentul reuneşte formaţii artistice şi grupuri corale din Resita, Caransebes, Copăcele, Lugoj, Stiuca, si Cornuţel. Manifestarea se desfăşoară în fiecare an după trecerea sărbătorilor de iarnă pe rit vechi, deoarece în perioada respectivă grupurile artistice tradiţionale ucrainiene au un program foarte încărcat.

Pestele-un aliment necesar şi sănătos

Înlocuirea cărnii de porc cu peşte este o măsură recomandată celor care au probleme cu colesterolul. Peştele conţine grăsimi care scad colesterolul şi previn afecţiunile cardiovasculare. Consumul de carne de peşte previne afecţiunile cardiovasculare, poliartritele reumatoide, bolile neurodegenerative, anemiile şi depresiile, ne spun specialiştii în nutriţie. Pentru aceasta ar fi bine să înlocuim o parte din carnea de porc cu carne de peşte şi să mâncăm trei-patru porţii de peşte pe săptămână. Atuurile peştelui sunt proteinele şi grăsimile cu valoare biologică ridicată, vitaminele din grupul B, vitaminele A şi D, dar şi mineralele (fosfor, iod, calciu, zinc).
Grăsimi. De departe însă, principalul avantaj al cărnii de peşte sunt grăsimile din seria acizilor graşi esenţiali omega 3. Aceştia se găsesc în carnea de peşte oceanic de apă rece – macrou, hering, somon, cod, ton, sardine. Grăsimile din peşte previn îmbătrânirea precoce şi protejează sistemul nervos. S-a demonstrat chiar că în cazul copiilor, peştele stimulează dezvoltarea capacităţilor intelectuale. Iar bătrânii care mănâncă peşte de trei-patru ori pe săptămână sunt mai puţin predispuşi riscului de a suferi de Alzheimer. “Aceasta deoarece creierul, un organ vital al organismului uman, are nevoie pentru funcţionare de acizi graşi esenţiali. Altfel spus, o dietă în care includem peştele stimulează buna funcţionare a creierului”, arată prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare. Tot acizilor graşi omega 3 din peşte li se datorează şi efectul cardioprotector al peştelui. Acizii graşi esenţiali menţin elasticitatea vaselor sangvine şi previn depunerile de grăsimi pe pereţii acestora. În cazul dislipidemiilor, peştele şi suplimentele cu ulei de peşte scad nivelul colesterolului şi trigliceridelor. În acelaşi timp, ca urmare a consumului de peşte, tulburările de ritm cardiac scad ca frecvenţă, iar riscul de apariţie a accidentelor vasculare cerebrale este şi el diminuat. “Dr Kromhont, de la Universitatea Leiden din Danemarca, a urmărit timp de 20 de ani 852 de bărbaţi de vârstă medie şi a constatat că, hrănindu-se de două ori pe săptămână cu peşte, mortalitatea coronariană a subiecţilor a scăzut cu 50%”, notează doctor Pavel Chirilă în volumul “Alimentaţia echilibrată a omului sănătos”.
Calorii. Peştele poate fi consumat cu încredere şi în curele de slăbire, deoarece are mai puţine calorii decât celelalte cărnuri. Astfel, heringul ne oferă 167 calorii/100 g, macroul – 183, tonul – 160. Dacă vreţi chiar mai puţine calorii, alegeţi peştele de apă dulce. Acesta are carnea mai slabă decât cel oceanic şi, în consecinţă, un aport caloric mai mic. 100 g păstrăv conţin 85 de calorii, aceeaşi cantitate de crap – 83 de calorii.
Consum. Carnea de peşte este mai uşor de digerat decât alte feluri de carne, depinde însă de modul în care o preparăm. Cel mai bun este peştele fiert sau la grătar. Astfel îşi păstrează toate proprietăţile nutritive. Peştele prăjit nu este recomandat. Dacă însă nu rezistăm tentaţiei ar fi bine să îl pregătim într-un ulei rezistent la prăjire – ulei de măsline, de palmier sau de rapiţă. Prof. dr Gheorghe Mencinicopschi ne atrage atenţia asupra peştelui afumat. Acesta este mai greu de digerat din cauza fumului, care pe deasupra mai conţine şi substanţe nocive. Alte persoane preferă peştele sărat. Potrivit nutriţioniştilor, acesta este mai bun decât cel congelat la care nu s-a respectat lanţul de frig, însă trebuie desărat înainte de consum, mai ales de către hipertensivi.În ceea ce priveşte alimentele cu care poate fi asociat, peştele poate fi pus pe aceeaşi farfurie cu o garnitură de legume sau cu mămăligă.
Vitamina D. Peştele este una dintre cele mai bune surse alimentare de vitamina D. Dintre toate speciile de peşte se remarcă însă heringul. 100 g hering ne furnizează jumătate din doza zilnică de vitamina D. În sezonul rece, când nu putem vorbi despre expunere la soare, această vitamină importantă pentru imunitate şi sănătatea sistemului osos este luată numai din alimente. În afară de peşte, vitamina D se mai găseşte în gălbenuşul de ou, unt sau ficat.

Adaugă comentariu

JComments

Utilizatori

Adaugă comentariu