Emil Boc premier desemnat

       „Unele partide încă nu au iesit din atmosfera de campanie, altele au probleme interne. Dată fiind realitatea politică, mă văd nevoit să adopt o solutie pe care o pot asigura în momentul de faţă în asa fel încât România să rezolve prioritatea zero, aceea de a avea un guvern". Aşa a explicat şeful statului desemnarea lui Emil Boc. Traian  Băsescu a subliniat că Boc este un om dedicat serviciului public, un om care şi-a făcut datoria în serviciul public şi ca parlamentar şi ca prim-ministru, un om al dialogului care şi-a asumat responsabilitatea implementării unor soluţii dificile. Preşedintele a precizat că i-a cerut premierului demis, interimar şi acum desemnat din nou să îl consulte strict în legătură cu miniştrii care fac parte şi din CSAT, în rest fiind responsabilitatea partidelor.
Traian Băsescu a sugerat ca Guvernul sa fie investit pe 23 decembrie, pentru a putea depune la Parlament până la sfarşitul anului proiectul bugetului de stat pe 2010.

           Preşedintele Traian Băsescu a declarat după validare că obiectivul său principal este ca fiecare român să simtă că preşedintele este şi al lui, indiferent cum a votat la al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale de pe 6 decembrie. "Acesta este crezul meu pentru următorii cinci ani", a subliniat Băsescu. El a accentuat că presedintele ţării are obligaţia să găsească formulele politice care să ducă la îndeplinirea programului cu care a câştigat alegerile, iar modernizarea statului român este cel mai mare obiectiv al său pentru următorii cinci ani. "Este un moment unic în viaţa unui şef de stat momentul în care poate fi reales. Mie poporul român mi-a făcut această onoare şi trebuie să spun că românii pe data de 6 decembrie mi-au dat unii susţinere, alţii mi-au dat o lecţie. Indiferent care a fost poziţia românilor pe data de 6 decembrie, voi fi preşedintele tuturor", a afirmat Traian Băsescu. 

       Primarul sectorului 3, Liviu Negoiţă, şi-a depus  mandatul din funcţia de premier.  "Am considerat că ne aflăm într-o alta realitate politică,  iar  după finalizarea alegerilor prezidenţiale, urmează să aibă loc consultări la Cotroceni, am considerat ca este normal ca aceste consultari să se desfăşoare fără vreun impediment care să ţina de persoana mea, desemnată în urmă cu mai bine de o lună de zile. Mi-am asumat această responsabilitate la acea dată, considerând că România s-a aflat şi se află într-o perioada de dificultate", si-a motivat Negoiţă gestul, care a mai spus că s-a consultat cu preşedintele Băsescu, i-a depus mandatul, iar acesta i-a mulţumit pentru colaborare.
Negoiţă a criticat întârzierea parlamentului de demarare a procedurii de investire a cabinetului său de către "coaliţia bunului simţ", pe care a acuzat-o că persistă într-o atitudine care pune "în paranteze interesele României". "Era bine dacă aveam un guvern cu puteri depline. Mă aştept ca într-un termen foarte scurt un alt coleg de-al meu, care va fi desemnat în calitatea de prim-ministru să poată forma un guvern si să poată să treaca prin parlament. Sunt absolut convins că dacă parlamentul ar fi aprobat chiar si acel guvern, azi România ar fi fi primit cea de-a treia tranşă, am fi avut un buget aprobat şi puteam să evităm o amânare nefastă pentru România", a mai spus Liviu Negoiţă.
"Între timp au avut loc evenimente pe care le cunoaşteţi şi dvs., alegeri, avem un preşedinte confirmat, dacă parlamentul a amânat în mod justificat instalarea unui guvern cu puteri legitime iată că am ajuns azi să trăim într-o altă realitate politică şi cred că e de datoria partidelor aflate în parlament, a d-lui preşedinte să găseasca o formulă majoritară care să treacă prin parlament", a mai opinat democrat-liberalul.
El i-a mulţumit preşedintelui Traian Băsescu pentru încrederea acordată. "Pentru tot ce face dl preşedinte pentru România va avea respectul si preţuirea mea pentru ce face pentru această ţară", a spus el. Negoiţă a precizat că nu ştie cine va fi următorul premier desemnat, spunând că "cel care va decide va fi preşedintele României, Traian Băsescu".

 

       Consiliul Judeţean Caraş-Severin a aprobat contracarea unui împrumut în cuantum de 62.100.000 RON pentru finalizarea unor obiective de investiţii în judeţul nostru. În cadrul aceleiaşi hotărâri au fost cuprinse modificările şi completările ulterioare privind reactivarea creanţelor restante, fără adăugarea sumelor restante la soldul creditului şi costuri suplimentare, respectiv achitarea acestora, conform graficului de reeşalonare stabilit cu instituţia bancară până în luna martie 2010. Hotărârea mai cuprinde  o solicitare de amânarea a dobânzilor calculate pentru perioada octombrie – decembrie 2009 şi achitarea acestora în 4 rate trimestriale pe parcursul anului 2010, cu o dobândă de ROBOR la 1 lună +2,5%, conform graficului de reeşalonare stabilit cu instituţia bancară până la sfârşitul anului 2010. Clauzele contractuale privind maturitatea liniei de finanţare (perioada de graţie, perioada de rambursare, termenul limită de efectuarea tragerilor) şi nivelul comisioanelor, rămân nemodificate.
 Pe întreaga durată a serviciului datoriei publice locale, ordonatorul principal de
credite are obligaţia să publice pe pagina de internet a Consiliului Judeţean Caraş-Severin următoarele date: a) hotărârea Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, precum şi orice modificări şi/sau completări ale acesteia;
b) valoarea finanţării rambursabile contractate/garantate în valuta de contract;
c) gradul de îndatorare a bugetului judeţului Caraş-Severin; d) durata serviciului datoriei publice locale, cu precizarea perioadei de graţie şi a perioadei de rambursare a finanţării rambursabile; e) dobânzile, comisioanele şi orice alte costuri aferente fiecărei finanţări rambursabile; f) plăţile efectuate din fiecare finanţare rambursabilă.

           Consiliul Judeţean Caraş-Severin a aprobat la ultima şedinţă preţurile medii ale produselor agricole propuse de către Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Caraş-Severin pentru anul 2010 în vederea evaluării în lei a arendei stabilite potrivit legii, în natură. Astfel, pentru grâu a fost propus un preţ mediu de 0,8 lei pe kg, în timp ce pentru orz preţul va fi de 0,7 lei pe kg. De asemenea, preţul  porumbului boabe a fost stabilit la 0,8 lei pe kg, iar în cazul cartofilor preţul va fi de 1,3 lei pe kg. Pentru fasolea verde preţul mediu a fost estimate la 3 lei pe kg,iar pentru fasolea uscată la 5 lei pe kg. La varză preţul a fost apreciat la 1,2 lei pe kg, în timp ce pentru ceapă şi morcov preţul mediu a fost stabilit la 2 lei pe kg. Preţul unui kg de roşii a fost estimat la 3 lei, un kg de ardei la 4 lei, iar un kg de castraveţi la 2 lei. Aceeaşi hotărâre a aprobat un preţ de 3 lei pe kg la mere,3,5 lei pe kg la struguri şi 5 lei pe kg în cazul piersicilor şi perelor.

       Consiliul Judeţean Caraş-Severin a hotărât în ultima şedinţă din anul acesta să acorde titlul de Cetăţean de Onoare al judeţului Caraş-Severin mai multor persoane pentru merite deosebite în promovarea intereselor judeţului Caraş-Severin. Este vorba de jurnalistul Doru Dinu Glăvan, profesorul Dumitru Iova Jompan, Nicolae Dumitru Vlădulescu, Ion Cocora, Toma George Maiorescu şi Olga Delia Mateescu. Cei nominalizaţi vor primi  Diploma de Cetăţean de Onoare a judeţului Caraş-Severin în cadrul unei festivităţi care va fi organizată de forul administrativ judeţean.

           Administraţia caransebeşeană a reuşit să vândă păşunea subalpină de pe Muntele Mic care se afla în patrimoniul public local. Este vorba de 427 de hectare situate în zona Bistricioara care s-au vândut cu preţul de 237.000 de euro unei firme italiene. Consilierii PD-L au fost împotriva acestei vânzări încă de când a fost propusă spre aprobare Consiliului Local Caransebeş. Consilierii PD-L au propus la rândul lor  concesionarea suprafeţei respective, însă executivul local a menţinut proiectul de hotărâre cu vânzarea păşunii. Beneficiind de o majoritate confortabilă, susţinută de cei 12 consilieri liberali, vânzarea celor 427 de hectare cât cuprinde păşunea  montană a Caransebeşului a fost aprobată. Fără nici un dubiu actuala conducere a administraţiei locale face tot posibilul ca la finalul mandatului Caransebeşul să nu mai aibă nici măcar un petic de pământ în proprietatea publică,moştenit de la înaintaşii noştrii.     
 

Buget păgubit
 

       Consiliul Local Caransebeş a plătit Asociaţiei Salvamont suma de 27.800 de lei(278 de milioane vechi) drept despăgubiri pentru lucrările de reabilitare efectuate de membrii salvamontişti la cabana Scorilo de pe Muntele Mic. La acestea s-au adăugat cheltuielile de executare şi onorariul avocaţiilor angajaţi de administraţia locală în procesul pierdut de Consiliul local al municipiului de pe Timiş şi Sebeş.  Paguba totală înregistrată de bugetul local a depăşit astfel suma de 30.000 de lei. Litigiul a fost generat în urma hotărârii Primăriei Caransebeş de a evacua în anul 2005 formaţia  Salvamont  din cabana Scorilo pentru a putea fi repartizată Clubului Montan Caransebeş condus de celebrul alpinist Cornel Galescu. Conform unei înformări întocmite de administraţia caransebeşeană, din anul 2005 şi până în luna septembrie a anului 2009 Consiliul local Caransebeş a încasat de la Clubul Montan 7236 de lei pentru folosinţa cabanei, o suma mult mai mică comparativ cu despăgubirile pe care trebuie să le plătească Asociaţiei Salvamont. Cum se întâmplă însă de fiecare dată în astfel de situaţii cel care suportă despăgubirile este bugetul local şi banul public, nu buzunarul celor răspunzători pentru o astfel de decizie păguboasă.

       Anul acesta pentru Crăciun vor fi disponibili numai 4.000 de brazi, din care 1.390 sunt molizi. Prin numărul mic de brazi care au fost scoşi pentru comercializare în perioada sărbătorilor de iarnă, autoritatea silvică a judeţului nostru încearcă să-i determine pe cetăţeni să cumpere mai mulţi brazi ecologici. Aceştia sunt de două tipuri, fie din plastic, fie puieţi plantaţi în ghiveci, care pot fi găsiţi aproape la orice florărie. Brazii naturali sunt însă mai ieftini decât cei artificiali. Un brad cu o înălţime cuprinsă între 0,7- 1,3 m costă 20 de lei, iar un molid de aceiaşi înălţime costă doar 10 lei. Deci, ieftin şi potrivit pentru buzunarul oricui, în condiţiile în care un model artificial de aceleaşi dimensiuni trece de 50 de lei bucata. Desigur, cu avantajul că cel artificial poate fi folosit şi anul viitor. Cu cât creşte înălţimea pomului de Crăciun, cu atât creşte şi preţul. Astfel, brăduţii de 1,3 - 2 m  ajung deja la un preţ de 25 de lei. Molizii sunt mai ieftini, adică numai 15 lei. De asemenea, un molid de 2 până la 3 m costă doar 20 de lei, iar un brad de aceleaşi dimensiuni 30 de lei. Potrivit tarifelor practicate de Direcţia Silvică Caraş-Severin, pentru un pom ce depăşeşte în înălţime 3 metri se adaugă câte 25 lei pentru fiecare metru. Brazii pot fi cumpăraţi din toate cele 15 pieţe agroalimentare din judeţ, cât şi de la ocoalele silvice care deţin astfel de arbori pe raza lor de competenţă.

       A început campania de despăgubire a proprietarilor terenurilor pe care va fi construită centura de ocolire a municipiului Caransebeş. Potrivit statisticilor suprafaţa totală a terenurilor care vor fi despăgubite însumează aproximativ 259.083 metri pătraţi pentru care vor fi plătite despăgubiri în valoare de 26.434.335 lei( 264 de miliarde de lei vechi). De asemenea şi Primăria Caransebeş deţine o suprafaţă importantă pe traseul viitoarei centuri de ocolire. Este vorba de aproximativ 85.928 metri pătraţi, în valoare de circa 6.420.169 lei(64 miliarde lei vechi). Proprietarii terenurilor  care urmează să beneficieze de despăgubiri trebuie să întocmească un dosar care să conţină actele necesare pentru obţinerea banilor oferiţi pentru suprafeţele care vor intra în proprietatea Statului român. Cei care nu au participat la şedinţele organizate pe această temă la primăriile Caransebeş, Păltiniş şi Buchin trebuie să ia legătura personal cu reprezentanţii ANDR pentru a obţine informaţii în vedrea întocmirii documentaţiei necesare pentru obţinerea despăgubirilor băneşti.

             Grupul Şcolar Auto din municipiul Caransebeş a efectuat un bilanţ la finalul primului proiect derulat de instituţie şi monitorizat de Agenţia Naţionala de Programe Comunitare, cu titlul “Festival al sanselor tale”. La începutul acestui an, în cadrul subproiectului Leonardo Da Vinci, 15 elevi au avut şansa să realizeze o pregătire profesională de 4 săptămâni la Leipzig în Germania, valoarea proiectului ajungând la 40 de mii de euro.Tot în acest an, aceeaşi instituţie a derulat şi finalizat un alt proiect, iar de acestă dată schimbul de experienţă a avut loc în Polonia, instruirea  realizându-se în domeniul instalaţiilor electrice la autovehicule. De asemenea, în luna martie a anului viitor, alţi 15 elevi vor pleca în Germania pentru o nouă experienţă profesională, dar şi culturală, în cadrul unui proiect în valoare de aproape 50 de mii de euro. Proiectele sunt susţinute din fonduri asigurate de Uniunea Europeană, destinate educaţiei şi formării profesionale.

       Consiliul Local Caransebeş a aprobat la ultima şedinţă desfăşurată marţi 15 decembrie a.c.  Planul Urbanistic de Zonă pentru viitorul centru comercial Kaufland.  Potrivit hotărârii Consiliului Local Caransebeş viitorul centru comercial se va costrui pe strada Ardealului şi va ocupa o suprafaţă de 5987 de metri pătraţi. Viitorul complex comercial va beneficia de  260 de locuri de parcare.

       Vârful Gugu este are 2291 de metri înălţime şi este cel mai înalt vârf al masivului Godeanu. Pe vârful Gugu a avut loc în urmă cu 18 ani un fenomen  care nu a fost explicat nici până astăzi. Iubitorii traseelor montane din Munţii Godeanu, aflaţi în vecinătatea Masivului Retezat, au semnalat existenţa în zona Vârfului Gugu a unor energii stranii, absolut inexplicabile. Acest vârf, încărcat de sculpturi megalitice, dispare cu desăvârşire la anumite ore din noapte, timp în care o linişte apăsătoare, grea, resimţită aproape fizic, încremeneşte întreg peisajul, ca într-un tablou.

Primul episod
                                         
   Un prim episod din aceste evenimente ciudate s-a derulat în noaptea de 4 august 1991, când din tabăra „Comisiei Centrale de Turism Sportiv”, stabilită în preajma Vârfului Gugu, s-a putut observa o „explozie” luminoasă, care părea că iese chiar din munte, în apropierea lacului Bucura. Culmea este că „explozia” luminoasă, care a ţâşnit spre cer, a luat cu ea şi Vârful Gugu. Cei şapte membri ai taberei nu au mai putut aţipi întreaga noapte, din pricina unor „apăsări atmosferice”, care le provocau o acută surescitare. Următoarea întâmplare care a dat de gândit parapsihologilor a fost „accidentul” din noaptea de 13 spre 14 august, din acelaşi an, când un avion IL 14 al companiei Tarom s-a „pulverizat” în curmătura Bucurei, din imediata vecinătate a Vârfului Gugu. A fost sesizat „Centrul de Ştiinţe Perspective” şi „Asociaţia Naţională pentru Cercetări Aplicative Parapsihologice”, ambele cu sediul în Bucureşti, care au trimis un grup de zece persoane, condus de Mihaela Murai. Timp de două zile, între 17 şi 18 august 1991, membrii grupului şi-au stabilit tabăra în preajma Vârfului Gugu. În această perioadă s-au confruntat cu diverse stări de spaimă fără motiv, dar şi cu senzaţii acute de sufocare, în special noaptea, cu toate asociate „exploziilor” luminoase, cu liniştea unui peisaj devenit brusc straniu, precum şi impresia că sunt supravegheaţi de „ceva” ori „cineva” cu stăruinţă.


Surpriză la întoarcere
                                                     
   Cea mai mare surpriză le-a fost oferită însă la întoarcere, la Bucureşti, de aparatele de fotografiat şi camerele de luat vederi, pe care fixaseră imagini ale Vârfului Gugu, luate din zeci de unghiuri şi care nu înregistraseră, de fapt, niciun cadru. Din cauza acestor evenimente, din anul 1992, puţini turişti se mai încumetă să mai poposească în zonă, majoritatea acestora ocolind împrejurimile, nemaiîndrăznind să înnopteze în taberele din vecinătatea Vârfului Gugu. Cercetătorii în materie sunt puşi şi în faţa unor alt fel de argumente... După cum se ştie, Jules Verne, despre care se spune că a fost „iluminat” de o „inteligenţă cosmică”, şi-a plasat acţiunea roma­nului „Castelul din Carpaţi” exact în zona Gugu, fără ca autorul să fi vizitat vreodată România.

Adevăr sau legendă?
              
   Victor Kernbach, autorul volumului „Enigmele miturilor astrale”, afirmă că Vârful Gugu este centrul unuia dintre „punctele energetice esenţiale” ale Terrei. Până la găsirea unor eventuale explicaţii ştiinţifice a acestor fenomene, facem o invitaţie pentru cei curajoşi şi interesaţi de mistere: vizitaţi Vârful Gugu şi rămâneţi peste noapte în zonă!

 

       În aceste zile s-au desfăşurat lucrările Adunării Eparhiale a Episcopiei din municipiul de pe Timiş şi Sebeş sub preşedinţia Prea Sfinţitului Lucian, Episcopul Caransebeşului.În deschiderea sesiunii a fost săvârşită o slujbă de Te-Deum specifică, de către un sobor de preoţi, membri aleşi ai Adunării Eparhiale. După oficierea Te-Deum-ului, Prea Sfinţitul Lucian a rostit cuvântul de deschidere, cu un îndemn către membrii adunării de a evalua şi cumpăni dările de seamă ce vor fi prezentate şi de a lua cele mai bune decizii pentru interesul Bisericii locale. Preotul Alin Câmpean, consilier administrativ-bisericesc, a dat citire Raportului General pentru anul 2009 care a prezentat toate aspectele esenţiale ale vieţii bisericeşti din eparhie, pe anul 2009. După citirea raportului preşedintele adunării a împărţit celor cinci comisii de lucru rapoartele sectoarelor administraţiei eparhiale spre a fi dezbătute şi elaborate procesele-verbale cu propuneri pentru anul 2010. Au supus la vot toate cele discutate precum şi deciziile consemnate în scris, pe care adunarea le-a votat în unanimitate. Prea Sfinţitul Lucian Mic a rostit cuvântul de încheiere în care a mulţumit tuturor celor prezenţi pentru osteneala lor în slujba Bisericii strămoşeşti şi a exprimat nădejdea ca anul 2010 să fie tot un an bun pentru Episcopia Caransebeşului, cu multe realizări pe toate planurile, un an în care toate obiectivele propuse de adunare să fie duse la îndeplinire. Lucrările Adunării s-au încheiat prin intonarea unei colinde de toţi cei prezenţi.

        De curând în sala de la SC Hidroelectrica SA din Caransebeş s-a desfăşurat Cupa Reşiţa la Judo, competiţie la care au participat peste 65 de sportivi din cele două municipii Reşiţa şi Caransebeş. Iată şi câştigătorii: la categoria copii născuţi în anii 2002-2003, băieţi, au obtinut locurile I Robert Matei la 21 kg, Achim Rădoi 24 de kg şi Laurenţiu Peţac 34 kg. Fete: Georgiana Copăceanu 21 kg loc I, iar la 44 kg locul I l-a obţinut Amalia Savu. Sportivi născuţi între 2000 şi 2001: la băieţi, locul I Adrian Popescu 24 de kg, Iulian Grozăvescu 27 kg, Liviu Copăceanu 30 kg, Alexandru Chiciu 34 kg, Midori Rudilă 42 de kg. La aceeaşi vârstă, la fete, Bianca Pop a câştigat loc I la 26 de kg, si Oana Râcă la 32 de kg. La categoria 1998-1999, băieţi, locurile I au fost obţinute de Marius Bistrian 27 kg, Cătălin Zgârtă 30 kg din Reşiţa, Florin Ivănescu la 38 kg, Cristian Voica 42 de kg, Alexandru Man 50 de kg, Cătălin Grozescu 55 de kg. La fete, Georgiana Ratsimandresy 26 de kg loc I, Bianca Neamţu 32 kg, Alexandra Buligă 36 kg, Camelia Buda 40 kg din Reşiţa, si Adriana Pop +52 kg. La categoria sportivi născuţi în anii 96-97 băieţi Cristian Bălanu din Reşiţa 40 de kg, Robert Ciobotea 55 kg şi Andrei Bădin 60 kg din Reşiţa. La Fete Patricia Ambruş 36 kg, Bianca Balica 44  kg, Speranţa Bănică 48 kg, Cristina Pascotă 52 kg, Alexandra Răuţiu 57  kg. Si ultima categorie, născuţi în anii 1994-1995 la băieţi, 55 kg Victor Ungureanu din Reşiţa, Darius Ambruş 60 kg, Marius Irimia 81 kg. La fete Ionela Zeicu 48 kg din Reşiţa şi Alina Pop 57 kg.

       Iubitorii de muzică clasică din Caransebeş sunt aşteptaţi să participe la Concertul de Crăciun intrat deja in tradiţie. Actiunea va avea loc marţi 22 decembrie începând la ora 17.00 în sala de fetivităţi a Episcopiei Caransebesului. Concertul va fi susţinut de solisti ai Operei Române din Timişoara si ai Operei din Viena. Amintim aici pe sopranele Nicoleta Colcear si Diana Pap. Acestea vor concerta alături de Stefania Gligor la vioară şi tenorul Marco Borrela, la care se adaugă baritonul Mircea Dan Petcu si Alexandru Petria – pian.

           1989. Ultimul an de dictatură comunistă în România. Românii traiau din ce în ce mai greu. Pentru câţiva litri de lapte  te trezeai la Caransebeş cu noaptea-n cap ca să prinzi un loc  la coadă şi să ai şanşa de a duce copiilor  laptele atât de necesar. Şi tot în oraşul nostru, leagănul de copii( azi sediul Administraţiei financiare) devenea tot mai neîncăpător.  Copii abandonaţi în condiţii de sărăcie, nesiguranţă sau ruşine. Multe tinere, unele mame , au murit datorită politicii demografice ceauşiste.Ce contau câteva vieţi? Industria şi agricultura  treceau şi ele prin momente delicate. Producţia pe stoc  era o gogoriţă inventată de nesăbuiţi. Agricultura, la CAP o practicau muncitorii, tehnicienii şi inginerii din fabricile oraşului. Pe câmp te întâmpinau plăcuţe pe care scria  cine şi ce tarla lucrează. Pentru neîndeplinirea sarcinilor partidul era neînduplecat. Sancţiunile curgeau lanţ.Cu toate acestea oamenii sperau. În schimbul de noapte la fostul ICM Caransebeş se comentau veştile transmise de Europa Liberă. Oamenii securităţii informau iar comentatorii erau aduşi la tăcere. Au fost şi persoane mai îndrăzneţe, care au încercat să spună deschis că treburile în România comunistă mergeau prost, că accesul la informaţie şi libera circulaţie  este îngrădit. Procurorul Miron de la Procuratura locală Caransebeş a avut un asemenea curaj. Membrii  de partid din organizaţia  PCR Justiţie- Procuratură l-au demascat ca duşman al partidului şi poporului muncitor, l-au exclus din partid şi l-au lăsat fără servici. Printre cei care au votat excluderea s-a aflat şi un revoluţionar al zilelor noastre.  În Europa de Est regimurile comuniste au început să cadă unul câte unul. În acest timp în România lui Ceauşescu se visa victoria comunismului mondial. Dar visătorii erau din ce în ce mai puţini. Un tânăr caransebeşean, posibil harnic şi serios, căruia i se propune să întărească rândurile partidului comunist, scrie pe cererea-tip că refuză să facă parte din acel partid. Probabil că omul nu a ajuns revoluţionar cu certificat, cum nu a ajuns nici repudiatul procuror Miron. Şi tot în Caransebeş, se pare în primele zile a evenimentelor de la Timişoara, câţiva tineri îşi dovedesc curajul de a scrie şi răspândi fluturaşi cu îndemnuri anticeauşiste şi anticomuniste. Nu s-au mulţumit numai cu atât.Pe câteva case  au scris lozinci de tipul ,,Jos comunismul,, şi ,,Jos Ceauşescu,,. Şi tot în acele zile omniprezenta securitate românescă i-a descoperit şi i-a predat autorităţilor spre a fi condamnaţi exemplar.
    Răbdarea , foamea şi frigul în locuinţe, umilinţele trăite în faţa televizorului care avea program doar două ore, au atins în decembrie 1989 punctul culminant.
    Timişoara, prin eroii şi martirii săi, a deschis calea îndepărtării unui regim  antipopular. Lugojul,Caransebeşul, Reşiţa, mai apoi Bucureştiul  şi restul ţării, au scris cu sânge istoria unor momente care nu se uită. După 20 de ani de la evenimentele din decembrie din 1989 avem şi acum dreptul să aflăm cine a tras în poporul român, cine sunt făptuitorii reali ai revoluţiei şi mai ales cine sunt profitorii. Ştim că certificatele de revoluţionari s-au negociat la mai multe ,,SRL-uri,, subordonate Secretariatului de stat pentru revoluţionari. Ne întrebăm dacă un asemenea SRL a funcţionat şi în Caransebeş?   
   În municipiul Caransebeş  împlinirea celor 20 de ani de la Revoluţia din Decembrie 1989 va fi marcată luni 21 decembrie a.c., printr-o serie de manifestări organizate de Asociaţia Luptătorilor în Revoluţia din Decembrie 1989 Caransebeş. Acestea constau într-o expoziţie foto-documentară cu aspecte din timpul evenimentelor petrecute în municipiul de pe Timiş şi Sebeş, care va fi organizată în sala de festivităţi a Primăriei Caransebeş. În cadrul aceloraşi manifestări va avea loc lansarea cărţii ,, Bun venit, Libertate! ,, avându-l ca autor pe magistratul  Mihail Rădulescu. De asemenea vor avea loc depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumentul din Piaţa Revoluţiei. Participanţii la manifestări se vor deplasa apoi la Cercul Militar unde de asemenea vor avea loc depuneri de coroane  şi jerbe de flori. Tot aici se va oficia o slujbă de pomenire pentru cei care şi-au pierdut viaţa în urma evenimentelor din Decembrie 1989.