Parlamentul Romaniei va fi desemnat pe 30 noiembrie, pentru prima data, pe baza votului uninominal.

Legea nr.35/2008 care reglementeaza alegerile pentru Camera Deputatilor si Senat aduce o serie de modificari majore  procesului de vot:

• Cetatenii vor alege doar cate un candidat, unul pentru Senat si unul pentru Camera Deputatilor, si nu lista de partid
• Alegatorii pot vota doar in localitatea de domiciului si resedinta
• Votul alb le permite alegatorilor sa-si exprime nemultumirea fata de candidatii propusi fara ca votul lor sa fie anulat

Întrebări frecvente

Sursa: Asociaţia Pro Democraţia

Ce si cum voteaza alegatorul?

Alegatorul care se prezinta la vot va primi un buletin de vot pe care vor figura individual candidatii care s-au inscris in cursa electorala in circumscriptia uninominala respectiva. Pentru a-si exprima votul, alegatorul va stampila chenarul care contine candidatul preferat.

Este acest sistem mai complicat decat cel folosit in prezent?

Nu.
Desi unele sisteme electorale au o componenta matematica ce nu este la indemana tuturor, modul de scrutin introdus in acest an este simplu de inteles de catre oricine are cunostinte de matematica la nivel de liceu. O exemplificare a modului de atribuire a mandatelor puteti vedea in prezentarea atasata acestui document. Dar, ca sa inlaturam orice dubiu, putem sa va spunem ca singurele operatii care se fac pentru acordarea mandatelor sunt de adunare, scadere, inmultire si impartire (alaturi, bineinteles, de cele de ordonare).

Daca un candidat castiga 50%+1 din voturi intr-un colegiu uninominal poate sa piarda acest mandat?

Un candidat independent care primeste majoritatea voturilor valabil exprimate in colegiul in care candideaza, primeste un mandat.

In cazul partidelor, se vor atribui mandate doar daca acestea depasesc pragul electoral la nivel national. Astfel, chiar daca un candidat al partidului sau aliantei castiga 50%+ 1 din voturile valabil exprimate in colegiul unde candideaza, nu va primi mandatul daca partidul sau nu a depasit pragul electoral la nivel national.

Ratiunea acestei prevederi este data de de faptul ca un candidat provenit din partea unui partid, spre deosebire de un candidat independent, candideaza cu o platforma a partidului, si nu cu una personala. Astfel, acesta nu va fi in masura sa promoveze in Parlament, de unul singur, un program politic ce a fost gandit pentru un partid.

Totusi, aceste restrictii sunt anulate in cazul alegerilor partiale, cand este declarat castigator candidatul care ia cele mai multe voturi (chiar daca nu ia majoritatea voturilor).

Reprezentarea maghiarilor in parlament va suferi vreo modificare?

Asociatia Pro Democratia a efectuat simulari ale distributiei mandatelor de parlamentar in baza sistemului propus de noi, pornind de la rezultatele alegerilor parlamentare din 2000 si 2004. Rezultatele simularilor arata ca proportia dintre numarul de voturi si cel de mandate se pastreaza. Astfel, presupunand ca avem aceeasi distributie a voturilor, fiecare partid primeste acealsi numar de mandate. Ceea ce se poate schimba este distributia geografica a acestor mandate.

Concret, in cazul UDMR, daca numarul de voturi primite de aceasta formatiune nu se modifica fata de scrutinele anterioare, numarul de mandate este acelasi, dar acestea vor fi atribuite in acele zone unde populatia maghiara este mai numeroasa. Astfel, se corecteaza situatii de genul careia in care UDMR primeste mandate in judete precum Tulcea, unde populatia maghiara este foarte putin numeroasa.

Exista prag electoral?

Da.
Pentru ca un partid sa intre in Parlament trebuie sa depaseasca 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel national sau candidatii sai sa castige cel putin 6 colegii uninominale in cazul alegerilor pentru Camera Deputatilor si 3 colegii in cazul alegerilor pentru Senat.

In cazul aliantelor electorale, pragul electoral procentual creste cu 3% pentru al doilea membru al aliantelor si 1% pentru urmatorii, fara a depasi 10%.

Pentru ca un candidat independent sa castige un mandat, acesta trebuie sa primeasca 50%+1 din voturile valabil exprimate in colegiul in care candideaza.

De cate semnaturi are nevoie un candidat pentru a se inscrie in alegeri?

Candidatii reprezentand partidele politice sunt propusi de catre filialele judetene ale partidelor politice, fiind astfel sustinuti de membrii partidului din judetul in care candideaza.

Candidatii independenti trebuie sa fie sustinuti de minimum 4% din numarul total al alegatorilor inscrisi in listele electorale permanente din colegiul uninominal in care candideaza, dar nu mai putin de 2.000 de alegatori pentru Camera Deputatilor si 4.000 de alegatori pentru Senat.

Pot sustine candidatii doar cetatenii cu drept de vot. Fiecare cetatean poate sustine un singur candidat la fiecare tip de alegeri.

Vor ajunge vedete in Parlament cu acest sistem?

Noul sistem de vot lasa intregul proces de selectie al parlamentarilor in seama cetatenilor. Astfel, persoane care nu au experienta politica si nu dovedesc ca pot gestiona interesele alegatorilor, nu vor fi votate si nu vor putea primi mandate de parlamentar. Referindu-ne la vedete, acestea nu vor putea fi promovate pe o lista de partid (pentru a "cosmetiza" lista respectiva) si nu vor ajunge, prin acest mecanism, in Parlament fara ca simpatizantii partidului care propune lista respectiva sa se poata pronunta cu privire la capacitatea vedetelor respective de a fi senatori sau deputati, altfel decat nevotand lista in intregul ei (asa cum se intampla lucrurile in prezent), in spatele unui candidat capabil care strange voturi pentru toata lista. In contextul dat daca o vedeta va ajunge sau nu in Parlament va depinde, in ultima instanta, de alegatori, deoarece alegatorii sunt cei care decid de cine vor sa fie reprezentati.

Mai trebuie adaugat faptul ca votul in circumscriptii uninominale mai este folosit intr-un numar mare de tari, cel putin pentru alegerea unei parti a Parlamentului (Albania, Franta, Germania, Lituania, Marea Britanie, Slovenia, Ungaria s.a.) si in niciuna din aceste tari Parlamentul nu este invadat de vedete din sport, showbiz, muzica, etc.

Care sunt avantajele acestui sistem de vot?

Noul sistemul electoral aduce imbunatatiri in cateva aspecte de maxim interes pentru public:

• modalitatea de vot este mai simpla - deci mai rapid de aplicat si mai usor de administrat;
• este mai usor de inteles, ceea ce favorizeaza implicarea cetatenilor;
• este atractiv pentru alegatorii care nu considera importanta politica de partid si politicile partidelor. Acesti alegatori vad in alegeri doar un mijloc de a-si desemna emisarul care sa le medieze relatia cu statul si pot alege candidatul pe care il prefera fara a acorda sprijin si unei liste de candidati care nu il intereseaza;
• ofera alegatorilor posibilitatea de a-l sanctiona pe reprezentantul care i-a dezamagit. Partidul acestuia poate ramane la putere daca politicle propuse de acesta se bucura de increderea alegatorilor, dar fara parlamentarul care i-a dezamagit pe alegatorii sai;

Care sunt dezavantajele noului sistem de vot?

Optiunea pentru un sistem electoral reprezinta, in esenta, o balanta intre avantajele si dezavantajele diverselor sisteme electorale. Ca orice sistem electoral, si noul sistem de vot prezinta o serie de dezavantaje. Consideram insa ca avantajele sunt net superioare dezavantajelor. Mai jos sunt enumerate si explicate dezavantajele sistemelor electorale de tipul celui adoptat recent in Romania

• incurajeaza tehnicile de "votare tactica". De exemplu, alegatorii simt presiunea sa il voteze pe acel candidat care li se pare ca are sanse de victorie mai mari, chiar daca in realitate preferatul lor este un alt candidat (cu sanse mai mici) - pentru ca altminteri votul lor ar fi irosit. Votul acordat unui candidat necastigator este recuperat insa, prin faptul ca de el beneficiaza un alt candidat din acelasi partid, care primeste mandatul in faza de compensare realizata la nivel de regiune.
• in circumscriptia electorala in care stie ca are sanse de a obtine mai mult de 50% din mandate, partidul aflat in aceasta situatie trebuie sa propuna cate doi candidati intr-una din circumscriptiile uninominale din regiunea respectiva (pentru a avea candidati carora sa li se atribuie mandate in faza de compensare). Este de mentionat insa, ca daca face acest lucru (propune cate doi candidati) fara a avea, in cele din urma, dreptul la mai mult de 50% din mandate, nu risca sa piarda nimic prin faptul ca, intr-una sau alta din circumscriptiile uninominale, se divid voturile la doi candidati, deoarece voturile respective se aduna tot la totalul voturilor pe care il primeste partidul respectiv. (totusi, cei doi candidati, avand fiecare un numar mai mic de voturi decat ar fi avut un candidat unic al aprtidului respectiv, vor fi la coada listei de redistribuire si deci va fi mult mai greu de preyis care ia mandatul)

Schimbarea sistemului electoral va influenta sistemul politic?

Nici bipartidismul, nici multipartidismul, nici guvernul monocolor sau de coalitie nu sunt consecintele directe ale sistemului electoral.

Exista voci care spun ca avem nevoie de un sistem electoral majoritar pentru a genera majoritati confortabile in parlament. Dar in Franta, doar cand alegerile prezidentiale sunt urmate in timp scurt de alegeri parlamentare guvernele sunt relativ omogene, ca in 2002, pe cand alegerile parlamentare independente de prezidentiale duc la coalitii largi, ca in 1997.

Efectul prezidentialelor se resimte de altfel si in Romania unde, cu toata reprezentarea proportionala, votul romanilor se indreapta din ce in e mai mult spre primele doua formatiuni politice, oricare ar fi acestea (52% pentru PDSR si CDR in 1996, 58% pentru PSDR si PRM in 2000, 67% pentru PSD si Alianta D.A. in 2004).

Nici migratia politica nu este o consecinta a sistemului electoral, ci a loialitatii ideologice. Or, sistemul proportional existent nu a reusit sa contribuie la coerenta constructiei ideologice a partidelor.

Pe de alta parte, abaterea majoritara care creeaza disproportionalitati flagrante (in 2005, in Marea Britanie, cu 35% din voturi laburistii au obtinut 55% din mandate) este corectata (compensata pentru asigurarea proportionalitatii), asa cum se intampla in Germania si cum a propus Asociatia Pro Democratia in Codul Electoral.

Cu ce afecteaza schimbarea sistemului de vot cetateanul de rand?

Prima si cea mai consistenta schimbare resimtita de cetateanul de rand va fi in perioada campaniei electorale. Aceasta va fi mult mai personalizata, candidatii fiind obligati de natura scrutinului uninominal sa "coboare" in randul alegatorilor pentru a-i convinge sa le acorde votul lor, nemaiputandu-se ascunde pe o lista, in spatele unui candidat cu priza la public. De asemenea, intalnirile cu alegatorii vor deveni mai importante decat campaniile publicitare din presa scrisa sau de la televiziune.

Numai candidatii cu foarte multi bani vor avea acces in Parlament?

In orice campanie electorala, fondurile aflate la dispozitia partidelor politice si candidatilor indepedenti sunt un aspect deosebit de important. Legislatia in domeniul finantarii partidelor politice si a campaniilor electorale, elabaorata in colaborare cu societate civila, impune deja limite superioare cheltuielilor ce pot fi facute de partide si candidati in campania electorala, facand astfel ca sansele unui candidat sa fie mai putin influentate de puterea sa financiara. De asemenea, candidatii declarati alesi au obligatia de a inainta un raport privitor la veniturile si cheltuielile din perioada campaniei electorale (care este document public). Astfel, pe langa egalizarea sanselor prin stabilirea unor limite superioare ale cheltuielilor din perioada campaniei electorale, publicul beneficiaza si de o transparenta suplimentara a finantarii vietii politice. Nedepunerea acestui raport la termenul prevazut de lege atrage invalidarea mandatului, acesta fiind acordat urmatorului clasat.

Noul sistem de vot aduce un avantaj in plus candidatilor si anume reducerea dimensiunilor circumscriptiilor electorale. Astfel, majoritatea circumscriptiilor vor fi de dimensiunea unui oras mare sau aproximativ cat o treime dintr-un judet. Alte tipuri de activitati de campanie, cum ar fi intalnirile directe cu alegatorii vor castiga in eficienta, putand fi organizate in locurile unde sunt concentrati alegatorii din colegiul respectiv.

Vor mai avea minoritatile nationale cate un reprezentant in Camera Deputatilor?

Da.
Pentru organizatiile minoritatilor nationale se stabileste un coeficient electoral obtinut prin impartirea numarului total de voturi valabil exprimate la nivel national la numarul total de mandate. Primesc mandate acele organizatii ale minoritatilor care au primit un numar de voturi mai mare de 10% din coeficientul electoral (altfel spus, o organizatie a unei minoritati nationale va primi un mandat daca primeste 10% din numarul voturi necesare unui partid politic pentru a primi un mandat). Dintre candidatii organizatiei minoritatii nationale, va primi mandatul cel care a primit cel mai mare numar de voturi.

Vor fi schimbari in ce priveste responsabilizarea celor care intentioneaza sa-si depuna candidatura?

Conform noului sistem de vot, fiecare competitor electoral (partid, alianta electorala, organizatie a minoritatilor nationale sau candidat independent), odata cu depunerea candidaturii, trebuie sa faca dovada constiturii unui depozit intr-un cont al Autoritatii Electorale Permanente in valoare de 5 salarii minime brute pe tara pentru fiecare candidat.

Acest depozit urmeaza sa fie restituit doar acelor competitori care primesc mai mult de 2% din voturile exprimate la nivel de circumscriptei sau, dupa caz, la nivel national. Astfel, este eficientizata cheltuirea banului public, deoarece partidele sau candidatii care se bucura de un sprijin foarte redus in randul alegatorilor isi vor acoperi singuri cheltuielile legate de participarea la procesul electoral (tiparirea numelor candidatilor propusi pe buletinele de vot si pe procesele verbale, accesul la dezbaterile organizate de posturile publice de radio si televiziune, volumul suplimentar de munca depusa la toate nivelele, in cadrul autoritatilor si institutiilor implicate in organizarea alegerilor, etc.). De asemenea nu trebuie ignorat faptul ca o astfel de masura va descuraja participarea la alegeri a candidatilor si partidelor cu sanse minime de a castiga mandate, astfel incat dezbaterile din cadrul campaniei electorale sa castige in consistenta, iar efectul de fragmentare a voturilor cauzat de un numar mare de competitori electorali este redus.